Moșii de iarnă sunt o tradiție profundă, păstrată cu sfințenie de-a lungul timpului, un moment de reflecție și rugăciune pentru toți cei care îngrijesc cinstesc înaintașii.
În 2025, această sărbătoare va avea loc pe 22 februarie, așa cum se întâmplă în fiecare an în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoșătoarei Judecăți, cunoscută și ca Lăsata Secului de carne. Această zi simbolizează respectul și iubirea față de cei care nu mai sunt printre noi – strămoși, părinți, rude și prieteni dragi.
În credința populară, se spune că sufletele celor adormiți veghează asupra celor vii, iar pomenirea lor este un gest de iubire, recunoștință și legătură spirituală între generații.
Moșii de iarnă sunt una dintre cele mai vechi și profunde tradiții ortodoxe românești, păstrate cu sfințenie de-a lungul timpului. Această zi este marcată prin slujbe speciale în biserici și acte de milostenie, menite să aducă pace sufletelor celor plecați din această lume.
De Moşii de iarnă, creştinii trebuie să ţină cont de anumite tradiţii şi obieciuri moştenite de la străbuni. Printre acestea se numără pomenirea la biserică. În această zi, preoții oficiază Sfânta Liturghie și parastase pentru cei adormiți. Credincioșii aduc colivă, colaci, vin și alte daruri pentru sfințire.
Slujba de pomenire la biserică – Preoții oficiază Sfânta Liturghie și parastase pentru sufletele celor adormiți. Credincioșii aduc colivă, colaci, vin și alte daruri pentru sfințire. Coliva, preparată din grâu fiert și îndulcită cu miere sau zahăr, este nelipsită, simbolizând credința în înviere și unitatea dintre cei vii și cei plecați.
Împărțirea de alimente – Se oferă pachete cu colivă, colaci, fructe și mâncăruri gătite celor nevoiași sau apropiaților, în memoria celor adormiți. Se spune că astfel sufletele acestora primesc alinare în lumea de dincolo.
Rugăciuni pentru iertarea păcatelor – Credincioșii rostesc rugăciuni speciale pentru odihna sufletelor celor plecați, cerând iertare pentru păcatele lor și lumină veșnică în împărăția lui Dumnezeu.
Evitarea muncii grele – Conform tradiției, în ziua Moșilor de iarnă nu se spală, nu se coase și nu se face curățenie, pentru a nu tulbura liniștea celor adormiți.
Pe lângă coliva, care este elementul principal al pomenirii, românii obișnuiesc să pregătească diverse mâncăruri tradiționale, simbolice pentru această zi:
Colaci și pâine – Simboluri ale vieții și ale legăturii dintre generații.
Sarmale, plăcinte și fructe – Se pregătesc în multe gospodării și se împart în memoria celor dragi.
Vinul – Simbol al jertfei lui Hristos, acesta este folosit la slujbele de pomenire și împărțit alături de alte alimente.O zi de reflecție și recunoștință
Moșii de Iarnă. Tradiții și obiceiuri de Sâmbăta Morților. Ce se dă de pomană
Moșii de iarnă reprezintă un moment de reculegere, de comuniune între cei vii și cei adormiți. Este o zi în care fiecare creștin își amintește de cei dragi plecați și le aduce un omagiu prin rugăciuni, daruri și fapte bune. Pomenirea celor adormiți rămâne o tradiție profundă, păstrată în sufletele și obiceiurile românilor, un simbol al iubirii și continuității spirituale.
Sambata, 22 februarie 2025, Biserica Ortodoxa face pomenirea mortilor, si in toate casele se pregateste cate o reteta coliva. Aceasta sambata este cunoscuta in popor sub denumirea „Mosii de iarna”, iar in fiecare biserica se oficiaza Sfanta Liturghie, urmata de slujba Parastasului pentru cei adormiti.
Reteta coliva. In Postul Sfintelor Pasti exista si randuiala sarindarelor, adica a pomelnicelor pe care credinciosii le aduc la biserica, pentru a fi pomenite timp de 40 de zile. Finalul acestor pomeniri se face in Sambata lui Lazar, dinaintea Duminicii Floriilor.
Se pot pomeni toti cei care au murit nedespartiti de Biserica. Nu pot fi pomeniti cei care au murit in dispret cunoscut fata de Dumnezeu. Precizam ca orice slujba a Bisericii se savarseste numai pentru cei care sunt membri ai ei, adica au devenit prin Sfintele Taine, madulare ale Trupului tainic al lui Hristos. De aceea nu pot fi pomeniti nici copiii morti nebotezati, pentru ca ei nu sunt membri ai Bisericii.
Sfintii Parinti au randuit ca sambata sa se faca pomenirea celor adormiti, pentru ca este ziua in care Hristos a stat cu trupul in mormant si cu sufletul in iad, ca sa-i elibereze pe dreptii adormiti. Pe de alta parte sambata e deschisa spre duminica, ziua invierii cu trupul. Duminica este numita si ziua a opta, pentru ca este ziua inceputului fara de sfarsit, ea nu va mai fi urmata de alte zile, va fi eterna.
Pentru praznicul Mosilor de Iarna se pregatesc toti crestinii, saraci sau bogati, fiecare dupa posibilitatile sale materiale. In ziua Mosilor de Iarna, dar si in toate sambetele dedicate pomenirii mortilor pana la Sfintele Pasti, crestinii pastreaza legatura cu cei dragi, plecati la viata de Dincolo, prin participarea la slujbele de comemorare, prin rugaciuni, prin milosteniile pe care le fac pentru cei adormiti din familia lor.
Cinstirea rudelor raposate se manifesta si prin ingrijirea permanenta a mormintelor. De la capataiul celor adormiti nu trebuie sa lipseasca Sfanta Cruce, candela, florile proaspete presarate sau semanate pe mormant sau in jurul acestuia. Vasele cu tamaie si lumanarile reprezinta, de asemenea, ofrande prin care-i cinstim pe cei plecati la viata vesnica.
In traditia ortodoxa, in ziua praznicului se aduc la biserica, pentru a fi sfintite, coliva, prescurea si o sticla de vin. De asemenea, se sfintesc vase cu mancare si pachete cu alimente, pe care rudele celor adormiti le impart dupa slujba de pomenire, atat saracilor din biserica, cat si vecinilor, persoanelor sarmane intalnite la cimitir si pe strada, in ziua parastasului.
– alegem graul de impuritati si-l spalam bine ;punem la fiert intr-un vas cu peretii grosi, arpacasul , apa si o lingurita cu sare
-eventual punem o tabla groasa dedesubt
incercam bobul si daca e aproape fiert adaugam zaharul si mai lasam 10 minute(sa stea lingura drept in fiertura!)
-dam deoparte , acoperim cu o folie alimentara(sa nu prinda compozitia o pojghita) si lasam la racit
-compozitia se amsteca apoi cu nucile sfaramate(cu sucitorul pe o coala alba)sau macinate cu masina , stafidele, cu mirodeniile
-rezulta 2 platouri unde vom modela frumos compozitia ;acoperim cu nuca de cocos(netezim cu un cutit sau cu ajutorul unei coli A4, presand usor) si punem tiparul sub forma de cruce si pudram cu cacao sau facem crucea din bomboane de ciocolata
pe margini facem cerculete din cacao cu un capacel de la o sticla de plastic
putem decora si cu alte fructe uscate:fulgi de migdale,caise uscate confiate,alune intregi nesarate, coapte si frecate de pielita
dam la rece si apoi o vom duce la biserica pentru a fi sfintita.
Pofta buna!
1kg grau decorticat
Graul se pune in apa si se lasa sa fiarba la foc domol. Dupa a fiert se lasa sa se raceasca. Se pun toate ingredientele dupa care se amesteca bine.
Pofta buna!
1 kg grau;
sare;
pesmet;
zahar (cristalin);
scortisoara;
3linguri de miez de nuca dat prin masina
cuisoare presate;
chimen.
Se striveste graul care apoi se pune apa pentru a se umfla. Se fierbe timp de jumatate de ora, apoi se strecoara si se fierbe in a doua apa, pana cand graul infloreste, iar zeama devine cleioasa. Adauga apoi putina sare. Se scoate, apoi graul fiert si se spala cu apa rece, pentru a nu se mai lipi o bobita de alta dupa care se lasa la uscat, scrie sfatulparintilor.ro
Se ia o mana de pesmet, sfaramat foarte bine si se afauga in grau pentru a absorbi umezeala. Apoi, graul se pune intr-un ciur pentru a se strecura pesmetul. Intr-un final, graul se aseaza pe platou si pe deasupra se preseaza in forma de cruce zaharul amestecat cu scortisoara. La coliva pentru sarbatori cu priveghere se adauga nuci faramitate, cuisoare presate, chimen. Nucile pot fi inlocuite cu alune prajite faramitate (carora le scot coaja), iar cuisoarelor cu scortisoara.