„Acest soi a fost apreciat pentru mărimea fructului, gust și aromă. A fost mult cultivat în sistem gospodăresc. De aceea cercetarea a fugit de acest soi. Fructele sunt mari, zemoase dar la nivel de cultivare intensivă nu au fost apreciate pentru că nu rezistă foarte bine la transport. Trist este că soiul autentic de „inimă de bou” a fost pierdut de statul român și nu mai avem dreptul să-l cultivăm.
El a fost înmatriculat în Italia și o altă varietate în Bulgaria. Nu mai poate fi comercializat în România sub brandul tomate „inimă de bou”. Noi nu am avut instituții care să păstreze brandurile acestea pe care le-am obținut în timp. Ele au fost înregistrate în catalogul european”, a spus cercetătorul Costel Vânătoru.
Potrivit unui studiu realizat de cercetătorul Costel Vânătoru, de la Staţiunea Experimentală din Buzău, nu mai puţin de 2.647 de soiuri de legume au dispărut din țara noastră. Această situație de datorează neglijenței pentru conservarea patrimoniului genetic. În plus, principala cauză a pierderilor masive de seminţe este înlocuirea legumelor vechi cu soiuri din import.
„Mare parte a creaţiilor biologice, înlocuite din cultură şi neglijate, s-au pierdut pentru totdeauna. Multe soiuri se află conservate în bănci de gene din străinătate, de cele mai multe ori fără acordul statului român. În cultura plantelor e ca şi în modă. Se caută anumite soiuri, iar cele vechi sunt uitate. Când îşi aminteşte cineva ce bune erau, de exemplu, vinetele bucureştene, nu le mai găseşte, dacă vrea să le cultive din nou. Grădinarii mai păstrează seminţele vechi dar, în timp, soiurile se deteriorează”, a declarat cercetătorul Costel Vânătoru.
Citește și: Calculul pensiei nu poate să includă anumite perioade. Anunțul Casei de Pensii