Ministerul Finanțelor anticipează un avans al datoriei publice de 95,5 miliarde de lei în acest an, potrivit calculelor Profit.ro, realizate pe baza datelor disponibile. Suma cu care ar urma să crească datoria, calculată conform metodologiei UE, este cea mai mare, cu excepția anului de pandemie 2020, când statul a avut un deficit record, determinat de măsurile luate pentru sprijinirea economiei, printre care posibilitatea dată contribuabililor să amâne plata taxelor.
Datoria publică poate depăși, așadar, pentru prima dată suma de 760 de miliarde de lei. Cea mai recentă estimare a Ministerului Finanțelor este pentru un grad de îndatorare de 47,9% din PIB la final de an. Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează PIB de 1.591 miliarde lei pentru 2023.
„Indicatorul ponderea datoriei guvernamentale ca procent în PIB prognozat pentru sfârșitul anului 2023 este de 47,9% din PIB”, potrivit Ministerului Finanțelor.
Estimarea a fost modificată în sus, de la 47,1% din PIB, pentru a ține cont de anunțul Finanțelor, din prima parte a lunii octombrie, privind majorarea necesarului brut de finanțare de la 160 de miliarde de lei la 180 de miliarde de lei.
„Programul indicativ pentru anul 2023 se revizuiește la suma de aproximativ 180 miliarde lei (în creștere cu 20 miliarde lei), urmând să acopere deficitul bugetar aferent anului 2023, volumul datoriei de refinanțat în anul 2023 precum și să prefinanțeze necesarul de finanțare aferent anului 2024″, potrivit anunțului, din octombrie, al Ministerului Finanțelor.
Majorarea necesarului de finanțare este determinată de creșterea țintei de deficit pentru anul acesta, de la 4,4% stabilit inițial, la 5,5-5,7% din PIB.
Conform Ziarului Financiar, România a intrat în pandemie cu o datorie publică de 35% din PIB. Toate măsurile de combatere a pandemiei şi de susţinere a economiei, când s-a aruncat cu bani, au dus datoria publică la 47% din PIB la final de 2020, adică circa 500 mld. lei (100 mld. euro), de la 373 mld lei (74 mld. euro).
Astfel, PIB-ul a scăzut în acel an cu 3,9%. În următorii ani, cu o creştere nominală a PIB de 60%, datoria publică a crescut cu 50%, până la 740 mld. lei (150 mld. euro). Deci, în cazul în care avem creştere economică susţinută de 3 ani, de ce datoria publică creşte ca în pandemie? Adrian Codirlaşu explică.
„Această creştere a datoriei în timpul creşterii economice vine din deficite bugetare mari. Dacă avem deficit în perioade de creştere economică, ce se întâmplă în caz de recesiune? Dacă nici atunci când economia creşte nu putem susţine cheltuielile, va fi o problemă de sustenabilitate şi este nevoie să avem noroc să nu avem o recesiune. Practic, ne asumăm un risc extrem de ridicat”, este de părere Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.