Se anunţă noi scumpiri, de la lună la lună, iar valul cel mare ar putea veni la 1 ianuarie 2025. Liderul BNR, Mugur Isărescu a avertizat şi el că obiectivul urmărit atât în trecut, cât şi în viitor de către Banca Centrală este reducerea inflaţiei fără a crea recesiune în ţară.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României a transmis un mesaj prin care îndemna la echilibru.
„Printre obiectivele pe care le vom urmări în perioada următoare se află în primul rând obiectivul prevăzut de lege şi acesta este stabilitatea preţurilor.
Stabilitatea preţurilor este bunul public cel mai de preţ pe care poate să-l dea o bancă centrală societăţii. Este recunoscut că în condiţii de stabilitate relativă a preţurilor un obiectiv de creştere rezonabil, în cazul nostru 2,5%, cu o marjă de plus-minus 1%, economia se dezvoltă mai bine, sunt şanse mai mari să avem şi stabilitate macroeconomică, financiară şi să avem şi creştere economică durabilă, sustenabilă pe termen lung.
Vom urmări, ca şi în trecut, să asigurăm stabilitatea preţurilor fără să pericliteze stabilitatea financiară. Multă vreme, până prin anii 2000, s-a crezut că asigurarea stabilităţii financiare vine aproape automat cu asigurarea stabilităţii financiare. Criza din 2008 – 2009 a dovedit că aceasta teză nu este corectă”, a declarat Mugur Isărescu.
Citește și: Inflația din România, în continuă scădere. Mugur Isărescu, anunțul momentului în România
A dat vina pe deficitul fiscal-bugetar
Guvernatorul BNR susţine că „dezechilibrul principal din România – financiar şi economic – este deficitul fiscal-bugetar, care se reflectă aproape ca într-o oglindă în deficitul extern – undeva între 6 şi 8%”.
„Credem că în perioada următoare, hai să zicem 12-16 luni, inflaţia se va stabiliza în marjele stabilite prin politica BNR – 2,5% este ţinta noastră, plus/minus 1%.
Bineînţeles că inflaţia depinde de foarte mulţi factori. La reducerea inflaţiei spre 6, acum 5% şi probabil în toamna aceasta sub 5%, am constatat însă o reţinere mai mare. Hai să spunem că inflaţia în România a fost mai încăpăţânată”, a mai afirmat Isărescu.
România a cerut Comisiei Europene preţuri mici la energie
Toate costurile de producţie sunt legate de preţul energiei, ministrul Sebastian Burduja a cerut Comisiei Europene ca Europa de Est să nu plătească pentru energie preţuri mult mai mari decât Europa de Vest.
”Aşa cum am promis pe 12 septembrie, am cerut oficial Comisiei Europene, alături de omologii din Grecia şi Bulgaria, un tratament corect şi o uniune energetică funcţională.
Nu este nici drept, nici normal ca Europa de Est să plătească pentru energie preţuri mult mai mari decât Europa de Vest, aşa cum s-a întâmplat recurent în ultimele luni”, spune ministrul într-o postare.