În România, un nou proiect legislativ propune introducerea unui concediu medical dedicat angajaților afectați de burnout, recunoscut oficial ca boală profesională. Potrivit inițiativei, angajații care suferă de suprasolicitare fizică și mintală ar putea beneficia de o pauză de minimum două săptămâni pentru recuperare.
În această perioadă, aceștia ar urma să fie deconectați complet de activitățile profesionale și implicați în activități de relaxare, conform recomandărilor psihologilor și medicilor specializați în medicina muncii, potrivit capital.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Indemnizația de hrană în concediul de odihnă în 2024. ICCJ dă verdictul final
foto: concediu
Inițiatorul proiectului, senatorul Irineu Darău, subliniază că diagnosticarea burnout-ului va fi realizată de specialiști în sănătate mintală și confirmată de Direcția de Sănătate Publică (DSP).
Concediul va fi proporțional cu gravitatea simptomelor, iar cheltuielile pentru recuperare vor fi acoperite din fondul de asigurare pentru accidente de muncă. În afară de concediu, măsurile propuse includ posibilitatea reducerii timpului de lucru sau transferul temporar al angajaților afectați într-un alt departament.
„Pe lângă constatarea de către specialiști, un astfel de diagnostic va fi confirmat de DSP. Un concediu medical precum în alte cazuri de boli profesionale trebuie să fie direct proporțional cu gravitatea.
Tot medicul psiholog, respectiv DSP vor recomandă o durata a concediului”, spune Irineu Darău, iniţiator lege.
Această inițiativă vine în contextul unei creșteri îngrijorătoare a cazurilor de burnout în România, țara fiind pe locul doi în Europa după Polonia în acest clasament. Aproximativ 60% dintre angajați declară că resimt simptome de epuizare, iar 20% se gândesc să demisioneze din cauza stresului. România este de asemenea prima în UE la numărul de ore lucrate anual, depășind 2.000 de ore per angajat.
„Cred că cea mai bună varianta ar fi un concediu de minimum 2 săptămâni, timp în care persoană să fie deconectată de orice activitate profesională, să fie ideal într-un alt loc decât mediul pe care îl cunoaște și să fie angrenat în activități exclusiv de relaxare”, afirmă Keren Rosner, psiholog.
Burnout-ul este confundat cu oboseala obișnuită și, astfel, subestimat, însă efectele pot evolua rapid spre depresie, anxietate și alte tulburări de sănătate mintală, avertizează psihologul Keren Rosner. Pentru prevenirea acestor efecte, angajatorii vor avea responsabilitatea de a organiza evaluări periodice ale stării de sănătate mentală a angajaților, oferind astfel suport suplimentar pentru bunăstarea psihologică a acestora.
În ultimii ani, cazurile grave de burnout și chiar deces, precum cel al unei tinere de 27 de ani din București, care a murit la locul de muncă, au atras atenția asupra importanței unei intervenții legislative. Noua lege încearcă să răspundă acestor provocări, oferind atât protecție medicală, cât și suport organizațional pentru persoanele epuizate.
„De foarte multe ori această stare este neglijată pt că se pune pe seama unei oboseli oarecare. De la burnout se poate ușor ajunge la depresie, anxietate și chiar tulburări de personalitate”, spune Keren Rosner, psiholog, potrivit observatornews.ro.
Te-ar mai putea interesa și: De câte zile de vacanță ai nevoie pentru ca un concediu de odihnă să fie considerat perfect