Numărul firmelor cu capital străin proaspăt înfiinţate în România a scăzut cu 5,3%, în primele zece luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2022, la 5.850 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), citate de Agerpres.
Cele 5.850 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 120,927 milioane de dolari, în creştere de aproape 3,5 ori faţă de capitalul subscris al firmelor înmatriculate în perioada ianuarie-septembrie 2022, de 35,06 milioane de dolari.
În octombrie 2023, au fost înmatriculate 608 societăţi noi cu participare străină la capitalul social. În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (30,92%), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (21,38% din total) şi transport, depozitare şi comunicaţii (13,16%).
La finele lunii octombrie 2023, în România existau 250.066 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la aproape 69,11 miliarde de dolari.
Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.601 (capital subscris de 3,42 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,847 miliarde de dolari, în 6.055 firme.
Te-ar putea interesa și: Veşti proaste de la ONRC: 5.378 de firme şi PFA au intrat în insolvenţă în primele 10 luni din 2023
Ministerul Finanțelor vrea să angajeze 54 de persoane în cadrul instituției și 46 în cadrul ANAF pentru monitorizarea execuţiei bugetare, respectiv pentru desfășurarea activităților de control, potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern pus în transparență decizională, conform Economedia.
„Prin prezentul act normativ se propune crearea premiselor pentru asigurarea funcționalității celor două noi structuri de specialitate, precum și a structurii de inspecţie economico-financiară din cadrul Ministerului Finanţelor şi a structurilor teritoriale de inspecţie economico-financiară din subordinea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală care vor efectua acţiuni de control la entităţile sesizate”, potrivit notei de fundamentare.
Ministerul Finanțelor transmite că una dintre structurile de specialitate va avea ca obiect de activitate monitorizarea execuţiei bugetare pe baza datelor şi informaţiilor gestionate de instituție.
Aceasta va analiza datele şi informaţiile gestionate de Ministerul Finanţelor și va solicita informaţii suplimentare, după caz, şi, în situaţiile în care constată o creştere cu mai mult de 20% faţă de costul mediu al achiziţiilor de produse/servicii/echipamente şi/sau execuţie de lucrări sau costul mediu al cheltuielilor curente şi de capital aferente unor instituţii publice similare, după caz, sesizează structura de inspecţie economico-financiară din cadrul Ministerului Finanţelor.
Potrivit notei de fundamentare, în fiecare an calendaristic Ministerul Finanţelor va prezenta Guvernului rapoarte privind monitorizarea efectuată.
„Activitatea acestei structuri se organizează pentru început sub formă de proiect-pilot pe o perioadă de 3 ani pentru domeniile educaţie, sănătate, asistenţă şi protecţie socială, precum şi pentru autorităţile şi instituţiile aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale. După această perioadă, pe lângă domeniile menţionate anterior, se pot aplica şi altor domenii stabilite prin ordin al ministrului finanţelor”.