Se numește Ștefana Mărginean, este ofițer de securitate al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și i-a păzit până acum, printre mulți alții, pe șeful de la Casa Albă, Joe Biden, președinții Franței și Ucrainei, Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski, premierul canadian Justin Trudeau și emirul Qatarului, Tamim bin Hamad Al Thani!
Ștefana s-a născut în 1990 în satul Uila din județul Mureș. Cum a ajuns ea de acolo în spatele celor mai importanți oameni ai planetei? În primul rând, a învățat. Mult. Apoi, a probat seriozitate, ambiție și dedicație profesională.
A studiat la Academia de Poliție din București, a făcut și Dreptul, la Sibiu, și a luat și un master, în sociologie, la Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, notează g4media. Iar când avea puțin peste 30 de ani, se număra printre nou-veniții în echipa ONU din New York și, în premieră pentru ea, asigura securitatea unui șef de stat. Și nu vorbim despre un președinte oarecare, ci despre cel considerat cel mai puternic om lumii – președintele SUA, Joe Biden.
”Nu știam multe, pentru că nu mi-am propus niciodată să trăiesc într-o altă țară. Nu acesta a fost scopul meu (…) Este interesant cum așteptările de acasă nu sunt niciodată aceleași cu ceea ce găsești. Totul se dă peste cap și capătă forme noi pentru care eu nu aveam un «model» din România. Cert este că aici totul se petrece la o altă scară. Mai mult, mai complex, fascinant”, spunea ea.
Ziua când l-a păzit pe Biden n-o va uita niciodată. A stat nemișcată 40 de minute, cât a durat discursul șefului de la Casa Alabă, timp în care era filmată live de CNN și de platformele de socializare. O zi mai târziu, Ștefana Mărginean și Joe Biden erau pe prima pagină în New York Times.
”Impresiile de moment au fost copleșitoare datorită aparatului uman din spatele fiecărui șef de stat, cu atât mai mult al președintelui Americii. Am avut emoții foarte mari pentru că urma să am prima ieșire în lumina reflectoarelor cu Biden, în cadrul primului său an de mandat. Era și prima mea ieșire vreodată pe acel podium, care poate fi considerat una dintre cele mai importante scene ale lumii. A fost un ‘first’ pentru amândoi, în același timp. M-au ajutat focusul profesional și determinarea de a nu da greș, știind că orice mică eroare va fi surprinsă de camerele și aparatele foto ale presei mondiale. (…) Discursul lui Biden a durat 40 de minute, iar spre final am simțit că trebuie să îmi relaxez corpul pentru a nu face vreo mișcare bruscă din cauza tensiunii. Totul a mers perfect și coordonarea cu colegul cu care am ieșit pe podium a fost impecabilă, el fiind tot român. A fost un succes care mi-a dat multă încredere în mine”, povestește românca.
Cineva, dacă își imaginează că nu e foarte complicat să asiguri paza celor mai importanți lideri ai lumii, se înșală amarnic. Prin ”fișa postului”, Ștefana și colegii ei din departamentul de securitate al ONU răspund, practic, cu propria viață de cea a șefilor de stat pe care îi au în grijă.
Deseori, ofițerii de securitate de la ONU ajung chiar să-i cunoască pe liderii lumii, după câteva zile în care i-au însoțit permanent peste tot în incinta sediului ONU. Ei însă nu interacționează informal cu șefii de stat, pentru că nu le permite protocolul.
Totuși, Ștefana a vorbit puțin cu președintele francez Emmanuel Macron, la inițiativa acestuia, și cu Klaus Iohannis, pe care l-a salutat în culise după ce i-a asigurat garda de onoare pe podium, în timpul discursului.
”Depinde de mulți factori, în funcție de atribuțiile pe care le ai ca ofițer de securitate pentru acel eveniment. Pentru mine, Adunarea Generală este cel mai frumos moment, chiar dacă este foarte solicitant. Îți dă sentimentul că poți normaliza faptul că îi vezi pe aproape toți liderii lumii într-o singură săptămână și să fii prezent în epicentrul cel mai bine păzit din lume, cu cea mai mare concentrare de personalități. Când lucrezi ca ofițer de protecție, escortezi președinții și delegațiile lor prin clădire la evenimente oficiale, vezi aproape tot ce fac și ajungi chiar să îi cunoști puțin, dacă petreci mai mult de două zile cu ei”, spune Ștefana.
Românca adaugă, în același context, că discuțiile ofițerilor de securitate cu șefii de stat se rezumă strict la dimensiunea profesională, dar gradul de apropiere din dialoguri poate fi mai accentuat sau nu, în funcție de felul fiecăruia de a fi. Niciodată însă nu se trece granița profesională.
”Rigorile profesionale și protocolul nu ne permit să avem conversații informale cu șefii de stat, chiar dacă în culise există un cadru mai intim în care sunt doar ei, asistenții lor, personalul de protocol și noi, ofițerii de securitate. Totuși, președintele Macron mi-a dat mâna și m-a întrebat ce fac. Am vorbit și cu președintele Iohannis după ce i-am făcut garda de onoare pe podium. L-am salutat și i-am spus că sunt româncă, ceea ce a părut că l-a surprins”, explică românca.
Ștefana nu are un președinte preferat, însă îi plac femeile șef de stat. E încântată, de asemenea, de senzația pe care o are când acestea îi zâmbesc, într-un soi de complicitate feminină. Șefa de stat a Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost una dintre cele cu care, zice ea, a avut o astfel de ”complicitate”.
Românca mărturisește că a ajuns la ONU ”dintr-o mare curiozitate personală și profesională” și din setea de provocări.
În 2019, a participat mai întâi la un proces de recrutare, după un anunț de job opening pentru ofițer de securitate. Apoi, a fost invitată să participe la concursul propriu-zis, care a constat în proba de sport eliminatorie, urmată de un test scris și un interviu oral.
Iar după munca la ONU, fie că va fi la 65 de ani, vârsta maximă de pensionare în cadrul organizației, fie mai devreme, Ștefana plănuiește să se mute dintr-un colț al lumii în altul și… să scrie, mai notează sursa citată.
În loc de concluzie, Ștefana spune ce simte privind în urmă, spre satul ei natal de unde a făcut uriașul salt în rândul ofițerilor care se ocupă de securitatea ”greilor” lumii.
”Este greu de descris emoția exactă, dar cred că ‘daring greatly’ (îndrăznește mult – n.r.) exprimă cel mai bine ce simt. Încrederea în sine o ai deja, știind că ai fost ales să reprezinți organizația într-un moment atât de important. Cred că am simțit ceva similar cu ce a spus Theodore Roosevelt în discursul său din 1910: ’The credit belongs to the man who is actually in the arena […] who, at the worst, if he fails, at least fails while daring greatly’ (‘Meritul/recunoașterea aparține omului care se află efectiv în arenă/luptă […] care, în cel mai rău caz, dacă eșuează, cel puțin eșuează îndrăznind enorm’ – n.r.). Am fost mereu mândră, fără modestie, să îndrăznesc măreț, riscând să eșuez sau să reușesc. Până acum, am reușit mereu”, spune ea.
Citește și Bună dimineața, Schengen! Românii pot circula, din 1 ianuarie 2025, fără controale la frontieră