O româncă stabilită în SUA este copleșită de dorul de casă. Femeia se întoarce periodic în țară, însă de fiecare dată când revine în Statele Unite ale Americii conștientizează că inima ei pare să rămână ancorată la meleagurile natale.
Citește și: O româncă a dat lovitura cu o afacere de 4 miliarde de dolari, în SUA: „Am avut noroc, cam asta a fost”
„Cum ați reușit să treceți peste dorul de casă, dorurile de plaiurile românești, de mâncarea tradițională, de persoanele dragi și mai ales de părinți? Nu mai suport distanța asta! Tot ce îmi doresc este să mă retrag într-o căsuță, la țară, în satul românesc natal, alături de părinți, verișori, prietenii din copilărie…”, este mesajul scris de femeie, potrivit Roitalianul.com.
Răspunsurile primite au ajutat-o cât de cât să își mai aline din dor, însă nu știm dacă au influențat-o să ia decizia, poate, de a se întoarce acasă.
Sentimentul de dor este omniprezent în relatarea multora, iar Violeta confirmă: „Nu treci peste, dorul e mereu acolo. Când nu mai poți, dai o fuguță acasă și tot așa.”
Mihai sugerează anumite metode prin care să se păstreze legătura cu rădăcinile și apropiații: „Un simplu apel video de 5 minute pe zi cu părinții în viață e de ajuns pentru inimă și suflet, și pentru tine și pentru ei.”
Dan o sfătuiește să găsească bucuria și frumusețea indiferent unde ne-am afla în lume: „Este o vorbă care spune că omul face locul. Așa că încearcă să schimbi paradigma și să nu te mai consideri că aparții unui loc anume. Încearcă, acolo unde ești, să faci să fie cel mai frumos loc pentru tine, familia ta și pentru cei dragi ție.”