Potrivit statisticilor, România se află în topul european al țărilor cu un consum ridicat de alcool în rândul populației, alături de Marea Britanie. În 2023, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății, țara noastră se află pe locul doi la nivelul UE privin consumul de băuturi alcoolice.
Conform datelor oficiale, românii consumă excesiv băuturi alcoolice. Bărbații consumă 15 băuturi sau mai mult pe săptămână, în timp ce femeile consumă opt băuturi în același interval de timp. OMS transmite că peste jumătate din numărul deceselor din România sunt provocate de efectele consumului excesiv de alcool, dar și de alimentația nesănătoasă.
Atunci când vine vorba de băutură, oltenii și moldovenii sunt cap de listă. Cel puțin așa arată statisticile oficiale. Încă din 2017, statisticile oficiale ondicau faptul că oltenii se aflau pe primul loc la consumul de alcool, cu o cantitate medie lunară de 1,7 litri de alcool pur pe cap de locuitor. Moldovenii vin din urmă cu 1,4 litri de alcool pur echivalent pe cap de locuitor, consum mediu lunar.
Potrivit datelor de la INS, în momentul de față, de exemplu, în Moldova, consumul de alcool a ajuns la 3,6 litri de alcool pur pe cap de locuitor, lunar. Excluzând copiii din această schemă, dar și persoanele cu diferite afecțiuni sau pe cele în vârstă, ajungem la o dublare a cantității de alcool consumată lunar.
Există, totuși, o cantitate considerabilă de băutură puțin cuantificabilă – țuica și vinul produse în gospodărie.
„Mai ales femeile spun că ‘Dom’ne, eu beau așa câte un pahar acolo, nu fac abuz’, dar dacă iscodești mai bine află că dă gata o sticlă de doi litri, așa, ușurel, pe parcursul unei zile. Femeile beau mai pe ascuns, să nu se cunoască, că-i rușine, cică, la țară“, mărturisește un localnic din comuna botoșăneană Leorda, potrivit bizbrasov.ro.
Potrivit statisticilor, moldovenii și oltenii peferă vinul, iar pe locul al doilea vine berea, urmată de tărie. Consumul cel mai ridicat de alcool, în Moldova, este în mediul rural. Sunt cazuri când oamenii beau de la primele ore ale zilei până seara. Mulți consumă regulat și câte doi litri de vin pe zi, chiar și câte 150 de grame de tărie, în etape. Unii spun că i-ar ajuta la muncă.
„Ne luăm viteză. Dacă nu bagi așa ceva tărie și din când în când câte un pahar de vin, nu tot odată, te înmoi, te iau gândurile cât mai ai de treabă. Nu faci mare lucru. Munca-i grea la câmp, la animale, trebuie stimulent”, mărturisește un sătean din Dolina, județul Botoșani.
Oamenii nu au o problemă în a recunoanște că beau zilnic: „Beau, de ce să mint. Beau în fiecare zi dacă am. Vin, rachiu nu. Și medicii zic că-i bun”, mărturisește alt sătean.
Pentru o parte dintre sătenii din Botoșani, consumul de băutură a devenit o problemă, pentru că gospodarii nu mai au cu cine să-și facă treaba.
„Beau de rup. Și bărbați și femei. După ce termină vinul din budacă, rup crâșma. Aici băutura-i temelie și mâncarea fudulie. Ai nevoie la cules, la treabă în general. Nu ai cu cine. Preferă crâșma. Iar cine vine, rar găsești om să facă treabă. Cere și bani, și de băut. Și după ce pune gura pe băutură, treabă nu mai faci cu el”, mărturisește o femeie în vârstă din Leorda.
Medicii din Botoșani se confruntă și cu cazuri de copii sau adolescenți care ajung în stare de ebrietate sau în comă alcoolică la spital. Medicul Laura Jijie, șefa Compartimentului de Psihiatrie Pediatrică Botoșani, spune că numărul minorilor consumatori de alcool a crescut.
„Consumul de alcool care poate să apară de la 11 ani. O statistică ne arată o creștere a frecvenței consumului de alcool între 15 și 17 ani”, precizează Laura Jijie.
Copiii care se confruntă cu astfel de probleme ajung la Compartimentul de Primiri Urgențe Pediatrie.
„Ne confruntăm în compartimentul de Primiri Urgențe cu excesul de consum de alcool, adică copii care vin începând de la starea de ebrietate până la starea de comă. Mai sunt și cei pe care nu-i aduce nimeni la spital. Bea și mama, bea și tata și copiilor li se pare o stare normală”, a precizat Cătălin Mihailiuc, medic șef CPU.