În noaptea de 25 spre 26 martie, vom da ceasul înainte cu o oră. Ora 03.00 dimineaţa ar urma să devină ora 04.00 dimineaţa.
Așadar, dăm ceasul cu o oră înainte, ceea ce înseamnă că, teoretic, în noaptea de 25 spre 26 martie dormim mai puţin. Mai mult, prin această schimbare legată de trecerea la ora de vară, se mizează pe obţinerea de mai multă lumină naturală pentru efectuarea a diferite activităţi.
Încă de acum câțiva ani, ţărilor din Uniunea Europeană li s-a cerut să aleagă între ora de iarnă şi ora de vară, astfel încât să nu se mai treacă prin această schimbare de două ori, iar oamenii să fie afectaţi.
În acest sens, oamenii legii din România au decis ca ţara noastră să rămână la ora de iarnă pe parcursul întregului an, ştiut fiind faptul că, totuşi, ora de iarnă este considerată ora standard.
În plus, luând în considerare criza energetică ce a lovit mai toate statele din Uniunea Europeană în ultima perioadă, există șansa ca autorităţile din tot mai multe ţări să încline spre menţinerea pe o perioadă cât mai lungă a orei de vară. În acest mod se vor obține economii semnificative la consumul de energie electrică.
Ai mai putea citi pe acest subiect: Salariile ar putea crește de la 1 iunie. Ministrul Budăi, declarația serii: „Trebuie să avem această majorare a salariului”
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Până în 1939 ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie (în 1932- 22 mai), ora 00.00 şi prima duminică din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Între 1 aprilie 1940, ora 00.00, şi 2 noiembrie 1942, ora 03.00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România.
Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată. Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.
Din 1997, ora de vară începe în România în ultima duminică din martie şi se încheie în ultima duminică din octombrie, la fel ca în toate ţările europene.
În lumea medicală se crede că este nevoie de o săptămână întreaga pentru a te obișnui cu astfel de schimbări. În cazul persoanelor care suferă de anumite probleme de sănătate-depresie, afecțiuni cardiace- efectele schimbării ritmului biologic ar putea fi destul de mari.
Psihologul Keren Rosner susţine că orice schimbare a fusului orar este mare consumatoare de energie.
„Riscurile mai mari există la persoanele cu boli cronice, la depresivi, dar şi la persoanele în vârstă care sunt şi singure. În plus, se confruntă cu insomnie, cefalee sau vertij, dar şi cu modificarea apetitului. Nu în ultimul rând, persoanele respective dau dovadă de o capacitate mai mică de concentrare”, spune Keren Rosner.