Pe măsură ce ne apropiem de momentul schimbării către ora de vară, mulți dintre noi simțim o îngrijorare crescândă legată de pierderea unei ore de somn prețioase. Totuși, este important să recunoaștem că această simplă ajustare a ceasurilor ascunde în spatele ei implicații semnificative și chiar complexe.
Experții în domeniul somnului ne atenționează cu privire la consecințele adânci ale acestei practici, evidențiind necesitatea unei analize riguroase a modului în care gestionăm ora de vară și a impactului său asupra sănătății și bunăstării noastre. Pentru a înțelege în profunzime decizia de a schimba ora vara, este crucial să înțelegem istoria și motivațiile care stau la baza acestei practici, precum și consecințele pe care le poate avea asupra individului și societății în ansamblu.
Decizia de a schimba ora pe plan global în fiecare an a fost inițial motivată de diverse considerente, iar aceste motivații variază în funcție de regiune și de contextul istoric. În multe țări, introducerea orei de vară a avut ca scop inițial economisirea energiei, fiind implementată pentru a profita mai bine lumina naturală disponibilă în timpul zilei și pentru a reduce consumul de electricitate în timpul serilor lungi de vară.
De exemplu, în timpul Primului și Al Doilea Război Mondial, multe țări au adoptat orele de vară ca măsură de economisire a resurselor și pentru a sprijini eforturile de război. Schimbarea orei a fost percepută ca o modalitate eficientă de a reduce necesarul de iluminat artificial și, implicit, de a economisi combustibilul necesar pentru producerea de energie electrică. În acest context, ora de vară a fost considerată o măsură practică și necesară în contextul situațiilor de criză.
Ulterior, în multe țări, obiectivul principal al orei de vară a fost adaptat pentru a se potrivi nevoilor economice și sociale contemporane. Deși economisirea de energie continuă să fie un motiv important, alte beneficii ale orei de vară au fost adesea luate în considerare. Acestea includ îmbunătățirea siguranței în trafic, creșterea oportunităților de recreere și activități în aer liber, precum și promovarea eficienței și productivității la locul de muncă.
Anul acesta, în noaptea de sâmbătă, 30 martie, spre duminică, 31 martie, se va trece la ora de vară 2024. Astfel, în ultima zi a lunii martie se va face trecerea la ora de vară, iar ceasurile vor fi date înainte cu o oră, ora 3:00 devenind ora 4:00.
Totuși, există și critici ai orei de vară, care susțin că schimbarea constantă a ceasurilor poate avea efecte negative asupra sănătății și bunăstării umane. De asemenea, există dovezi că ajustările periodice ale orei pot crea confuzie și pot afecta ritmurile biologice ale organismului.
O echipă de cercetători din domeniul somnului și al ritmurilor circadiene afirmă că chiar și o schimbare minoră de doar o oră poate avea implicații majore asupra sănătății și bunăstării noastre. De la creșterea incidenței cancerului la accentuarea probabilității de accidente rutiere, efectele negative ale timpului de vară depășesc cu mult simpla pierdere a unei ore de somn dimineața.
Specialiștii subliniază că schimbarea orei nu este doar incomodă, ci poate fi și extrem de dăunătoare sănătății noastre. Pierderea unei ore de somn poate fi asociată cu o serie de consecințe negative, inclusiv o creștere semnificativă a riscului de evenimente cardiovasculare, comportamente suicidare și chiar mortalitate crescută în zilele imediat următoare schimbării orei.
Cercetătorii din domeniul somnului și al ritmurilor circadiene susțin că reinstaurarea timpului standard și eliminarea practicii schimbării orei ar putea aduce beneficii semnificative pentru sănătatea publică. Prin reducerea discrepanței dintre lumina solară și ritmul nostru biologic, se speră că pot fi evitate unele dintre efectele negative pe termen lung asupra sănătății, motiv pentru care se cere tot mai mult renunțarea la ora de vară.
Poți citi în acest context și: Fenomenul de quiet quitting în România secolului 21. Motivul pentru care românii își pierd entuziasmul la locul de muncă