Ordonanţa-trenuleţ are efecte neaşteptate. Absolvenţii de rezidenţiat care devin medici specialiști în 2025 nu vor putea să se angajeze în spitale și instituții publice

Ordonanţa-trenuleţ afectează sistemul medical.Ocuparea posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice este blocată, începând cu 1 ianuarie 2025, potrivit ordonanței „trenuleț” cu măsuri fiscal-bugetare, publicată pe 31 decembrie în Monitorul Oficial. Conform actului normativ, doar anumite categorii de posturi sunt exceptate, inclusiv cele destinate medicilor rezidenți care au promovat examenul de specialitate în 2024.
Ordonanța 156/2024 nu exceptează explicit medicii rezidenți care își vor încheia pregătirea și vor susține examenul de specialitate în 2025. Concret, se pot angaja în spitalele și instituțiile publice absolvenții de rezidențiat care au trecut examenul de specialitate din 2024, care sunt exceptați în textul OUG, iar cei din 2025 nu.

Potrivit ordonanței 156/2024, nu vor fi blocate posturile „a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, concursului de admitere în rezidențiat, celor necesare a fi ocupate de medici care au încheiat rezidențiatul, medici rezidenți care au promovat examenul de specialitate în anul 2024 (…)”.

• În forma de proiect a ordonanței de urgență lansată duminică, 29 decembrie, de Ministerul Finanțelor, această mențiune referitoare la anul în care medicii rezidenți susțin examenul de specialitate nu exista.

Conform prevederilor din ordonanța de urgență (OUG) 156/2024, angajările sunt permise doar în situații de excepție, precum proiecte finanțate din fonduri externe sau ocuparea a maximum 15% din posturile care devin vacante după intrarea în vigoare a ordonanței.

Contestație bombă! Ordonanța-trenuleț ajunge la Avocatul Poporului. Sindicatele atacă înghețarea pensiilor

Iată ce prevede OUG 156/2024 la articolul VII:

„(1) Începând cu 1 ianuarie 2025 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autoritățile și instituțiile publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică posturilor unice vacante.

(3) Prin post unic, în sensul alin. (2), se înțelege:
a) acel post ale cărui atribuții, prin conținutul și natura lor, sau responsabilități stabilite nu se regăsesc într-o altă structură organizatorică;
b) un post dintre cele aflate în structura în care există numai posturi vacante.

(4) Prevederile alin. (1) nu se aplică posturilor a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, concursului de admitere în rezidențiat, celor necesare a fi ocupate de medici care au încheiat rezidențiatul, medici rezidenți care au promovat examenul de specialitate în anul 2024, precum și posturilor vacante aferente proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile și plătite din fonduri europene și posturilor aferente proiectelor naționale de cercetare plătite din fonduri publice […]”.

FOTO DOCUMENT Iată ce prevede OUG 156/2024 în privința angajărilor la stat și mențiunile despre rezidenți:

Pregătirea în rezidențiat se desfășoară, pentru fiecare specialitate, conform unui curriculum național de pregatire și unui barem de manopere, proceduri, tehnici diagnostice și terapeutice, obligatorii și unice pe țară, potrivit Universității de Medicină și Farmacie (UMF) „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.

Etapa ulterioară încheierii pregătirii în rezidențiat o constituie examenul pentru obținerea titlului de medic, medic dentist și, respectiv, farmacist specialist, examen care se susţine în cadrul sesiunilor organizate de Ministerul Sănătăţii (două sesiuni anuale, în principiu, în lunile martie și octombrie), mai notează instituția de învățământ superior. Examenul se organizează de Ministerul Sănătății în centrele universitare în care s-a efectuat pregătirea și se susține în fața unei comisii de specialiști propusă de universitățile de medicină și farmacie acreditate, cu avizul colegiilor profesionale și numite prin ordin al ministrului sănătății, conform precizărilor de la UMF Cluj-Napoca.

La examen se pot prezenta doar medicii, medicii dentiști sau farmaciștii care au efectuat integral programul de pregătire sau cu derogare din partea ministerului. Examenul poate fi susținut în termen de maximum 5 ani de la data încheierii programului de pregătire. După promovarea examenului, ministrul sănătății confirmă prin ordin titlul de medic specialist, de medic dentist specialist sau de farmacist specialist, după caz, conform aceleiași surse.

Ce spune „legea” rezidențiatului. Potrivit Ordonanței Guvernului (OG) 18/2009 care reglementează rezidențiatul, articolul 6, alineatul 2, „calitatea de rezident încetează în următoarele situații: a) la data finalizării programului de pregătire în rezidențiat, certificată de către coordonatorul sau directorul de program de rezidențiat, în baza carnetului de rezident și a caietului de monitorizare a pregătirii rezidentului, dar nu mai devreme de prima sesiune de examene organizată în specialitatea respectivă, după expirarea stagiului minim aferent specialității”.

Potrivit OG 18/2009, etapa ulterioară încheierii pregtătirii în rezidențiat este reprezentată de examenul de specialitate:

„Articolul 15 – (2) Etapa ulterioară încheierii pregătirii în rezidențiat o constituie examenul pentru obținerea titlului de medic, medic stomatolog și, respectiv, farmacist specialist, cuprinzând o probă scrisă și probe clinice sau practice.

(3) Examenul prevăzut la alin. (2) se organizează de Ministerul Sănătății în centrele universitare cu facultăți de medicină generală, stomatologie și farmacie acreditate în care s-a efectuat pregătirea. Comisiile de examinare și comisiile de soluționare a contestațiilor sunt formate din specialiști și sunt numite prin ordin al ministrului sănătății la propunerea instituțiilor de învățământ superior publice acreditate, care au facultăți de medicină, stomatologie și farmacie acreditate, cu avizul colegiilor profesionale.

[…] (4) La examen se pot prezenta doar medicii, medicii stomatologi sau farmaciștii care au efectuat integral programul de pregătire și au obținut diploma eliberată de instituțiile de învățământ superior cu facultăți de medicină, stomatologie și farmacie.

(5) Prin excepție de la prevederile alin. (4), la examen se pot prezenta și rezidenți aflați în ultimele 6 luni dinaintea finalizării integrale a pregătirii, pe baza propunerii coordonatorului sau directorului de program de rezidențiat și numai cu aprobarea ministrului sănătății, cu obligația finalizării de către aceștia a programului de pregătire.

(6) Examenul poate fi susținut în termen de maximum 5 ani de la data încheierii programului de pregătire.

(7) După promovarea examenului, în cel mult 30 de zile lucrătoare de la ultima zi a sesiunii de examene organizate sau, după caz, în cel mult 30 de zile lucrătoare de la prezentarea dovezii privind finalizarea integrală a pregătirii, în situațiile prevăzute la alin. (4), ministrul sănătății confirmă prin ordin titlul de medic specialist, de medic stomatolog specialist sau de farmacist specialist, după caz”.

Principalele măsuri propuse:

Îngheţarea salariilor, soldelor şi indemnizaţiilor în administraţia centrală şi locală la nivelul din noiembrie 2024

Proiectul de ordonanţă prevede continuarea aplicării unora dintre măsurile care vizează limitarea cheltuielilor aprobate în anii  anteriori. Acestea se aplică angajaţilor din administraţia centrală şi locală şi altor categorii de bugetari

– menţinerea în anul 2025 a cuantumului brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, din administraţia centrală şi locală, precum şi a indemnizaţiilor aferente funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor asimilate acestora, la nivelul acordat pentru luna noiembrie 2024;

– menţinerea în anul 2025 a cuantumului sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna noiembrie 2024

– în anul 2025, orele suplimentare efectuate de bugetari se  vor compensa numai cu timp liber.

Ordonanţa-trenuleţ. Limitări în ceea ce priveşte tichete, vouchere. Norma de hrană şi cea de echipare, menţinute la valoarea din acest an

Proiectul de act normativ reduce la jumătate valoarea tichetelor de vacanţă şi menţine doar tichetele de creşă, celelalte tichete de valoare de care beneficiau unele categorii de salariaţi fiind suspendate. Astfel, proiectul prevede:

– neacordarea în anul 2025 a biletelor de valoare, cu excepţia tichetelor de creşă, şi nici a premiilor prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017

– acordarea voucherelor de vacanţă în limita a 800 lei, cu condiţia asigurării de către angajat a unei coplăţi de 800 lei.

Te-ar mai putea interesa și: „Ordonanța-trenuleț” majorează salariile de la stat și sumele pentru primării, dar taie din bugetul pentru IMM-uri

– menţinerea în anul 2025 a anumitor categorii de drepturi de care beneficiază personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul brut, la nivelul lunii decembrie 2024;

– menţinerea în anul 2025 a alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană, valoarea financiară anuală a normelor de echipare şi valoarea financiară a drepturilor de echipament la nivelul acordat pentru luna decembrie 2024.

Ordonanţa-trenuleţ. Examenele pentru angajarea „la stat”, suspendate. Numărul maxim de posturi din instituţiile publice, stabilit în aşa fel încât fiecare instituşie să se încadreze în bugetul alocat cheltuielilor de personal

Ordonanţa prevede de asemenea că de la 1 ianuarie 2025 se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepţia posturilor unice din instituţiile şi autorităţile publice. Măsura se aplică indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare a instituţiilor publice, inclusiv celor care îşi finanţează activitatea integral din venituri proprii, dar care sunt înfiinţate pe lângă instituţiile publice.

„Prin excepţie, ordonatorii principali de credite, în cazuri temeinic justificate, pot aproba ocuparea unui procent de maximum 15% din totalul posturilor vacantate în anul 2025, numai în condiţiile încadrării în cheltuielile de personal aprobate prin buget, la nivel de ordonator principal de credite, pe fiecare sursă de finanţare în parte”, prevede proiectul.

Potrivit documentului pus în consultare, numărul maxim de posturi finanţat în anul 2025 din fonduri publice de către instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare trebuie „să fie stabilit astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condiţiile legii cu încadrarea în cheltuielile de personal. Ordonatorii de credite vor stabili numărul maxim de posturi care se finanţează, cu respectarea acestei condiţionalităţi”.

Ordonanţa-trenuleţ. Plafonarea alocaţiilor copiilor şi a unor drepturi şi indemnizaţii acordate unor categorii precum revoluţionari, academicieni, artişti

Proiectul de Ordonanţă prevede o serie de măsuri care afectează categorii precum revoluţionarii, academicienii, pensionarii şi urmaşii acestora, precum neacordarea de ajutoare, plăţi compensatorii la pensionare şi menţinerea în anul 2025 în plată la nivelul acordat/cuvenit pentru luna decembrie 2024 a următoarelor drepturi:

– alocaţiile de stat pentru copii, reglementate de Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

– indemnizaţiile prevăzute de Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura comunistă, precum şi celor deportate în străinătate ori prizonierilor din acea perioadă

– indemnizaţiile acordate persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

– indemnizaţiile prevăzute de Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961

– indemnizaţia pentru activitatea de liber profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din România

– cuantumul indemnizaţiilor acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membrilor Academiei de Ştiinţe Medicale din România, membrilor Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti“, membrilor Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, dar şi al sprijinului acordat urmaşilor membrilor Academiei Române şi urmaşilor membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România;

– cuantumul indemnizaţiei preşedintelui Consiliului Naţional al Organizaţiilor de Pensionari şi al Persoanelor Vârstnice

– indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

– ajutorul lunar pentru soţul supravieţuitor;

– indemnizaţiile reparatorii lunare pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961

– drepturile prevăzute de Legea nr. 168/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român şi acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat.

Propuneri privind drepturile câştigate de bugetari în instanţă

Proiectul de act normativ stabileşte că „pentru a avea un tratament unitar în ceea ce priveşte plata drepturilor de natură salarială şi a sumelor reprezentând daune-interese moratorii, stabilite prin hotărâri judecătoreşti, este necesar ca şi plata sumelor stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, să se realizeze după o procedură similară celei stabilită pentru hotărârile judecătoreşti devenite executorii până la data de 31 decembrie 2024”.

Plafonarea indemnizaţiilor sportivilor şi a celor acordate pentru merite în diverse domenii/ NU se vor plăti, anul viitor, tichetele pentru sportivi

Proiectul de Ordonanţă propune ca în anul 2025, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educaţiei fizice şi sportului să se acorde în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2024.

Conform proiectului, tichete de sportiv, acordate în baza Legii 322/2022, nu vor fi acordate pentru anul 2025, proiectul prevăzând că „Se propune prorogarea până la data de 1 ianuarie 2026 a termenului prevăzut la art. II din Legea nr. 322/2022 pentru completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000”.

Cuantumul lunar al indemnizaţiei de merit se menţine la nivelul din luna decembrie 2024, de 6.240 lei.

Ordonanţa-trenuleţ. Limitarea reducerilor de tarife sau gratuităţilor la transport

Proiectul de Ordonanţă pus în consultare propune ca în anul 2025 să se acorde reduceri de tarife sau, după caz, gratuităţi, numai în limita a 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple, la facilităţile de transport acordate prin diverse legi revoluţionarilor, judecătorilor şi procurorilor, angajaţilor CFR, membrilor din familiile acestora şi pensionarilor.

Legislaţia în vigoare prevede că judecătorii şi procurorii beneficiază anual de şase călătorii în ţară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru şase călătorii în ţară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează.

Nu se mai fac diverse achiziţii în instituţiile publice

Prin proiectul de ordonanţă se propune interzicerea, în anul 2025, a achiziţionării, preluării în leasing sau închirierii de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică, de către autorităţile şi instituţiile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi de către operatorii economici care aplică prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013, cu excepţia celor necesare desfăşurării obiectului principal de activitate.

Scade temporar, cu un sfert, subvenţia pentru partide

Proiectul de act normativ propune de asemenea ca subvenţia acordată în anul 2025 partidelor politice să fie diminuată cu 25% faţă de anul 2024.

Punctul de pensie nu mai creşte/ Aşa-numitele „pensii speciale” nu se mai indexează

„România trebuie să pună în aplicare în mod riguros măsurile necesare pentru corectarea deficitului excesiv, context în care se impune o construcţie bugetară responsabilă pentru evitarea deteriorării stabilităţii financiare, şi susţinerea finanţelor publice de o manieră eficientă în condiţiile unui cadru internaţional şi intern dificil. Astfel, în anul 2025 se propune menţinerea la nivelul de 81 lei a punctului de referinţă în funcţie de care se calculează cuantumul pensiilor”, se arată în proiectul de Ordonanţă.

Documentul mai prevede că pensiile de serviciu nu vor mai creşte cu rata inflaţiei.

„Prin derogare de la prevederile art. 213 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2025, pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei”, se prevede în documentul pus în consultare.

Măsura se aplică şi pensiilor de serviciu pentru grefieri şi alte categorii de personal care ocupã funcţii de specialitate în cadrul instanţelor judecãtoreşti, al parchetelor de pe lângã acestea şi al Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, parlamentari, personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, funcţionarilor parlamentari, membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, foştilor salariaţi ai Curţii de Conturi. Nici pensiile militare de stat, nu se actualizează indexează cu rata medie anuală a inflaţiei.

Punctele în baza cărora sunt decontate serviciile medicale rămân la valoarea actuală

Ordonanţa pusă în consultare plafonează şi valoarea decontată pentru serviciile medicale astfel, se propune ca, în anul 2025, valorile garantate ale punctelor pentru acordarea serviciilor medicale în asistenţa medicală primară, asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi clinice şi respectiv suma orientativă/medic specialist în asistenţa medicală stomatologică, să se menţină la nivelul valabil în trimestrul IV al anului 2024.

Totodată, se propune menţinerea valorii indicatorului social de referinţă la nivelul aferent lunii noiembrie 2024.

Prevederi privind bugetele instituţiilor publice/Prima didactică, doar dacă poate fi asigurată din fonduri europene

„În vederea finalizării obiectivelor de investiţii pentru care au fost alocate sumele prevăzute în anexa 7.03 la Legea bugetului de stat pe anul 2024, nr. 421/2023, este necesar ca sumele rămase neutilizate să rămână la dispoziţia autorităţilor locale, prevede proiectul de Ordonanţă.

Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare nu plătesc sau acordă, după caz, în anul 2025,premii, prime, ore suplimentare, vouchere de vacanţă şi/sau alte drepturi similare acordate în legătură cu concediul de odihnă aferent anului 2025.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va acorda prime didactice şi prime de cariere profesionale, reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2023 „numai în cazul în care cheltuielile cu acesta se decontează integral din fonduri externe nerambursabile”. Aceeaşi măsurp este valabilă şi pentru tichetele sociale pe suport electronic pentru sprijin educaţional, reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2023, dar şi în ceea ce priveşte sprijinul material pentru anumite categorii de persoane defavorizate, reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2023.

Deconturile pentru călătoriile studenţilor, doar pe ruta de acasă către localitatea în care studiază

În anul 2025, studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă în instituţiile de învăţământ superior acreditate vor beneficia de tarif redus cu 90% pe transportul intern auto şi pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a doar pe distanţa/rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituţia, pe tot parcursul anului universitar. Aceeaşi reducere se acordă pentru studenţi şi pentru mijloacele de transport local în comun şi transportul cu metroul, pe tot parcursul anului universitar, în localitatea în care îşi are sediul instituţia de învăţământ superior.

Măsuri pentru operatorii economici deţinuţi de stat

Companiile de stat vor avea posibilitatea legală de creştere a numărului de personal şi a cheltuielilor de natură salarială „numai în cazul dezvoltării activităţii acestora” iar în cadrul acestor entităţi contractele colective de muncă vor fi negociate numai după aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli.

Proiectul de Ordonanţă prevede de asemenea „interdicţia de a fi prevăzute în contractele individuale/colective de muncă ale operatorilor economici care aplică prevederile Legii nr. 296/2023, începând cu 01.01.2025 a acordării de bonusuri, prime, plăţi compensatorii, gratificaţii sau orice alte drepturi de natură salarială pentru retragerea din activitate ca urmare a pensionării sau eşalonarea pe 5 ani a acestor drepturi reglementate de contractele individuale/colective de muncă aflate în vigoare până la data de 31.12.2024”.

Aceiaşi operatori economici au obligaţia de actualizare a tarifelor şi taxelor pe care le obţin din activitatea de bază, cu cel puţin rata anuală a inflaţiei pentru anul 2024 faţă de ultima actualizare a acestora cu excepţia situaţiilor în care creşterile anuale de tarife şi taxe au fost superioare ratei anuale a inflaţiei sau în cazul în care taxele şi tarifele sunt stabilite prin reglementări europene sau reglementări naţionale în aplicarea reglementărilor europene.

Se propune ca în anul 2025 să nu se încheie angajamente legale pentru obiective noi de investiţii care se finanţează prin subprogramele prevăzute la art. 2 alin. (1) literele a), b), c), d), f), h) şi m) din Anexa nr. 3 ”Programul naţional de construcţii de interes public sau social” la Ordonanţa Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii „C.N.I.” – S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 17 august 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 117/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Aplicarea legii privind Agenţia pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare se amână până în 2027

Legea nr. 133/2019 prin care se înfiinţează Agenţia pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare, în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va intra în vigoare după data de 31 decembrie 2026. „Astfel, se evită riscul unui blocaj în desfăşurarea activităţii Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare, cu consecinţe negative majore, datorate, în primul rând, lipsei fondurilor necesare funcţionării, respectiv pentru investiţii, cheltuieli curente, cheltuieli de personal”, se argumentează în proiectul de Ordonanţă.

Statul nu mai are bani nici pentru mierea promisă preşcolarilor şi elevilor mici

„Se propune prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preşcolari şi elevii din învăţământul primar de stat, privat şi confesional până la data de 1 ianuarie 2026”, se arată în proiect.

În anul 2025, pentru Programul Naţional Masă Sănătoasă se asigură de la bugetul de stat din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, în limita sumei de 1.139.400 mii lei aprobată într- poziţie distinctă într-o anexă la Legea bugetului de stat pe anul 2024, pentru preşcolarii şi elevii din maxim 1000 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat. Repartizarea sumelor pe unităţi/ subdiviziuni administrativ teritoriale şi pe unităţi de învăţământ, precum şi normele metodologice de aplicare a Programului Naţional pentru anul 2024 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Primele pentru comercializarea produselor agricole, suspendate

Legea nr. 236/2020 care prevedea prime de comercializare pentru agridcultori, pescari acvacultori nu se va aplica anul viitor. „Astfel, se evită riscul imposibilităţii asigurării resurselor financiare necesare pentru plata primei de comercializare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu consecinţe negative în percepţia generală a potenţialilor beneficiari cu privire la acordarea acestei forme de sprijin, precum şi riscul unor posibile sancţiuni din partea Comisiei Europene în condiţiile unei decizii nefavorabile privitoare la caracterul acestei forme de sprijin acordat producătorilor agricoli” argumentează Guvernul.

Proiectul mai propune prorogarea până la 31 decembrie 2025 a termenului prevăzut la art. III din Legea nr. 352/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2011 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

De asemenea, proiectul propune suspendarea aplicării Legii nr. 5/2021 privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenţie din cadrul serviciilor civile care asigură asistenţă publică medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat, până la 1 ianuarie 2026.

 Acordarea indemnizaţiilor pentru pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, amînată din nou

Foştii primari, viceprimari, preşedinţi sau vicepreşedinşi de Consilii judeţene şi care îndeplinesc condiţiile vârstei de pensionare ş pentrucare legea a stabilit indmenizaţii nu vor primi aceste drepturi anulv iitor, în condiţiile în care proiectul propune prorogarea termenului prevăzut la art. 210 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, pentru data de 1 ianuarie 2026. Conform legii, Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene beneficiază de indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă,  iar cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

Registrul naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri, în vigoare de la jumătatea anului

Proiectul de ordonanţă menţionează că termenul de operaţionalizare a Registrului naţional automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni din sfera traficului de droguri, „este prea scurt”, iar în acest context se propune prorogarea până la data de 1 iunie 2025 a implementării acestuia. Măsura trebuie implementată în contextul în care Consiliul Uniunii Europene a convenit asupra eliminării, începând cu 1 ianuarie 2025, a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, respectiv Ungaria şi România.

Indemnizaţia pentru persoane cu handicap, afectată de noile măsuri

Proiectul de Ordonanţă prevede prorogarea termenului de intrare în vigoare a prevederilor art. 58 din Legea nr. 448/2006, care prevede că persoanelor cu handicap vizual grav, handicap grav şi handicap accentuat, care beneficiază de pensie pentru limită de vârstă li se acordă, începând cu data de 1 ianuarie 2025, o indemnizaţie de solidaritate care se determină prin raportare la cuantumul pensiei pentru limită de vârstă aflat în plată sau cuvenit conform legislaţiei anterioare datei de 31 august 2024.

Impozitul pe dividende creşte de la 8 la 10 la sută

„Se propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025”, este una dintre prevederile proiectului publicat de Guvern. Impozitul pe veniturile nerezidenţilor va creşte şi el de la 8% la 10%, pentru dividendele distribuite/plătite persoanelor nerezidente, „pentru corelare cu regimul fiscal aplicabil dividendelor distribuite/plătite persoanelor rezidente, regim ce are în vedere angajamentul asumat de Guvern în cadrul PNRR privind revizuirea cadrului de impozitare existent în România”.

Ordonanţa-trenuleţ. Scad plafoanele de impozitare a veniturilor pentru întreprinderile mici

În ceea ce priveşte impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se propune, de anul viitor:

– reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro;

– eliminarea condiţiei de realizare a veniturilor din consultanţă şi management, în proporţie de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.

– se actualizează codurile corespunzătoare activităţilor pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3%, dar şi verificarea condiţiei de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa.

– pentru anul fiscal 2025, respectiv 2026 se clarifică modul de verificare a condiţiei legate de plafonul propus de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru venituri realizate de microîntreprinderi precum şi modul în care se verifică nivelul veniturilor din consultanţă şi management în vederea încadrării ca microîntreprindere.

Eliminarea facilităţilor fiscale pentru domeniul IT

„Ca urmare a angajamentelor asumate prin PNRR şi prin Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu – 2025-2031 se propun următoarele măsuri:

– Eliminarea facilităţilor fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfăşurării activităţii de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcţii, agricol şi industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.

„Prin Planul Bugetar-Structural Naţional pe Termen Mediu – 2025-2031 prezentat Comisiei Europene, Guvernul României s-a angajat să asigure o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar începând cu anul 2025, printr-o serie de măsuri, inclusiv prin reforme fiscale care au între obiective ajustarea sistemului de facilităţi fiscale pentru principalele categorii de impozite şi taxe astfel încât să se respecte principiul impunerii echitabile dar şi pentru a evita formarea unor distorsiuni în materie de politică fiscală ceea ce ar presupune generarea unor inechităţi fiscale între diferite categorii de contribuabili”, argumentează promotorii proiectului.

Impozitul pe construcţii

Se reinstituie impozitul pe construcţii, datorat de

• persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare; o persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
•  persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene. Construcţiile sunt cele prevăzute de grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.

Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situaţia în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosinţă. Impozitul se plăteşte în două rate egale, până la datele de 25 mai inclusiv şi 25 septembrie inclusiv.

Impozitul instituit este venit al bugetului de stat, şi se administrează potrivit Codului de procedură fiscală.

Scutiri pentru o parte a veniturilor, pentru cei care primesc salariul minim

„Având în vedere faptul că scopul măsurii este sprijinirea salariaţilor cu salariul de încadrare la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărârea Guvernului, se propune menţinerea măsurii potrivit căreia, pentru suma de 300 lei/lună reprezentând venituri din salarii şi asimilate salariilor nu se datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii, până la 31 decembrie 2025, în anumite condiţii, prin derogare de la prevederile Titlului IV şi V din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”, se prevede în proiect.

Regimul fiscal se aplică, începând cu veniturile lunii ianuarie 2025, în cazul persoanelor fizice care au salariul de încadrare, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Măsura se aplică pentru salariaţii care desfăşoară activitate în baza contractelor individuale de muncă, încadraţi cu normă întreagă.

Ordonanţa propune, între condiţiile care trebuie îndeplinite cumulativ, ca nivelul salariului de bază brut lunar stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, să nu fie diminuat în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă a Guvernului şi 31 decembrie 2025, pentru a atinge nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vederea aplicării acestui regim fiscal.

De asemenea, măsura propusă se aplică salariaţilor care desfăşoară activitate în sectorul agricol şi industria alimentară şi care nu beneficiază de facilităţile fiscale prevăzute la art. 60 pct. 7, art. 138^1, şi art. 154 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi al căror nivel al salariului de încadrare, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului.

PROIECTUL DE OUG POATE FI CONSULTAT AICI