Organizația Salvați Copiii face un anunț îngrijorător. Peste 230.000 de copii din România cresc fără mamă, acestea fiind plecate la muncă în străinătate. Vârsta medie la care copiii rămân fără prezența unei figuri materne este mai mică de șapte ani.
„Dintre cei 536.000 de copii cu părinţi care lucrează în alte state, 4 din 10 (232.000 de copii) au mama plecată. Mai mult, 77.000 dintre ei au rămas în ţară în grija rudelor, ambii părinţi fiind nevoiţi să lucreze peste graniţe. Majoritatea mamelor, 58%, se întorc o dată pe an acasă, 14% se întorc de două ori pe an, 21% de trei ori pe an sau mai mult, însă există şi un procent de 5% de mame care se întorc o dată la doi ani sau chiar mai rar”, arată o analiză realizată de Salvați Copiii România.
Potrivit raportului realizat la nivel național, cei 536.000 de copii care au avut cel puțin un părinte plecat la muncă în străinătate în ultimul an reprezintă aproape 14% dintre copiii români care au acum vârste cuprinse între 0-17 ani.
Cele mai multe dintre mamele care îşi lasă copiii acasă pleacă în Italia (21%), Spania (17%) şi Austria (12%); în cazul taţilor, principalele destinaţii în care pleacă din ţară pentru a munci sunt Germania (24%), Italia (22%) şi Marea Britanie (14%). Aproape o treime dintre copiii care au fost întrebaţi declară că nu au fost de acord cu plecarea părintelui sau, după caz, a părinţilor la muncă în alte ţări, potrivit studiului.
„În medie, mama pleacă prima dată la vârsta de 6 ani şi 11 luni a copilului; a fost plecată, în medie, 3,2 ani din cei 4,5 în care copilul s-a confruntat cu migraţia mamei, iar dintre mamele plecate să muncească în alte state, 58% se întorc în ţară o dată pe an”, se mai arată în raportul Salvați Copiii.
Motivele care stau la baza deciziei de a pleca la muncă în străinătate sunt legate de venitul individual scăzut, îmbunătățirea situației generale a familiei și asigurarea banilor pentru educația copiilor. 87% dintre părinții plecați în ultimul an obișnuiau să trimită bani aparținătorilor și copiilor rămași în România.
„Frecvenţa discuţiilor copiilor cu părintele plecat tinde să crească odată cu creşterea în vârstă a copilului, până la atingerea pragului de 14 ani pentru copil, după care tendinţa este uşor descendentă. Majoritatea copiilor vorbesc cu părintele plecat zilnic. Remarcăm faptul că 20% dintre adolescenţii (15-17 ani) care au un părinte plecat la muncă în alte state (unul din cinci) vorbesc cu el o dată pe săptămână sau mai rar. Principalul mijloc de comunicare cu părinţii plecaţi sunt platformele video (77%).
În medie, copiii cu părinţii plecaţi la muncă în alte state merg semnificativ mai puţin la medic (2,2 ori pe an) decât copiii care nu se află în această situaţie (2,5 ori pe an), deşi nevoile medicale în cele două categorii nu sunt semnificativ diferite. Este de remarcat faptul că, dacă în cazul aparţinătorilor, 83% dintre aceştia declară că în decizia de plecare a părintelui a fost implicat şi copilul, ponderea în care copiii declară că au fost implicaţi este semnificativ mai mică (62%)”, se mai arată în raportul realizat de Salvați Copiii.
Organizația a mai constat și că, în general, oate comportamentele de risc declarate de către aparţinători caracterizează într-o măsură semnificativ mai mare copiii cu cel puţin un părinte plecat la muncă în alte state decât pe ceilalţi copii. Copiii cu cel un părinte plecat în străinătate au probabilitate de cinci ori mai mare de a consuma alcool frecvent, în comparație cu ceilalți copii, dar și de a fuma sau a genera conflicte.
„Deşi situaţia materială a familiilor cu un membru plecat la muncă în alte state este percepută a fi mai bună decât în cazul celorlalte familii, încrederea în evoluţiile viitoare la nivel de familie este mai reţinută, atât în privinţa performanţelor şcolare ale copiilor, cât şi în ceea ce priveşte starea de sănătate a familiei şi starea generală a gospodăriei.
Astfel, aparţinătorii copiilor cu cel puţin un părinte plecat la muncă în alte state: au o probabilitate cu 11% mai mică decât ceilalţi respondenţi de a considera că în anul următor performanţele copiilor se vor îmbunătăţi; au o probabilitate cu 8% mai mică de a considera că în anul viitor starea de sănătate a familiei se va îmbunătăţi; au o probabilitate cu 7% mai mică de a considera că starea gospodăriei se va îmbunătăţi în anul următor”, mai arată studiul.