FMI promite majorarea veniturilor seniorilor din România. Mărirea pensiilor va avea loc, conform unuia dintre reprezentanții misiunii FMI în România, însă vor exista și urmări cu privire la această decizie.
În acest context, specialiștii FMI mai anunță că bugetul pentru următorul an este unul destul limitat. Dacă se alocă mai multe fonduri pentru pensii, alte domenii vitale ar putea suferi reduceri. Fondul Monetar Internaţional sugerează majorări mai modeste pentru pensiile din România și nu creșterea pensiilor cu procentul stabilit de Guvern.
Liderul misiunii Fondului pentru România, Jan Kees Martijn, a confirmat că se prevede o creștere de 14% a veniturilor seniorilor prin actuala legislație, dar Guvernul trebuie să fie atent. Nu este încă stabilit dacă majorarea se va face în ianuarie sau în martie, după ce INS anunţă inflaţia oficială pentru anul precedent.
„Situaţia bugetului este foarte strâmtorată şi în acest an, şi anul viitor. Trebuie să vă uitaţi foarte atent, dacă veţi cheltui mai mult într-un sector, trebuie să cheltuiţi mai puţin pe altceva, la fel şi pentru pensii. Înţeleg că actuala legislaţie va duce la o creştere a pensiilor cu 14%. Este o creştere mare, ceea ce va duce la faptul că aveţi mai puţin loc pentru alte cheltuieli.
Trebuie să vă uitaţi şi la alte reforme, reforma pensiilor speciale este în curs de desfăşurare, apoi este reforma tuturor pensiilor care este o ţintă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), anul viitor. Aceste reforme sunt foarte, foarte importante pentru sistemul de pensii, dar şi pentru sustenabilitatea sistemului de pensii pe termen lung”, a spus şeful misiunii FMI în România, Jan Kees Martijn, într-un interviu pentru Antena 3.
Fondul Monetar Internaţional a mai transmis că ar putea urma o creştere economică de 2,3% pentru România chiar în anul 2023, dar și un deficit bugetar de 6% din PIB. În acest context, FMI mai recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB. Potrivit FMI, rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României, potrivit Agerpres.
Vineri, premierul Marcel Ciolacu a făcut câteva declarații referitoare la discuțiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI), precizând: „Cred că am reuşit să ne convingem unii pe alţii”.
„Eu am explicat programul atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung şi concentrarea noastră şi pe reducerea de cheltuieli bugetare, dar mai ales pe combaterea de evaziune fiscală – să nu confundăm reforma fiscală cu măsurile luate în acest moment.
Au fost bucuroşi că am pornit cu acest măsuri, creând cadrul general – şi prin legea pe care am susţinut-o în Parlament – pentru a începe aceste reforme. Cu adevărat, trebuie o atenţie deosebită şi pe acest sfârşit de an şi pe anul viitor, astfel încât cheltuielile să nu fie scăpate de sub control cum s-a mai întâmplat în România. Au insistat pe zona de microîntreprinderi, dar le-am explicat foarte clar că deja plafonul a fost scăzut la 500.000 şi am revenit de la 1% la 3% şi a fost o abordare corectă, ca moment de tranziţie până la reforma fiscală.
Cred că am reuşit să ne convingem unii pe alţii. Normal că au lăsat recomandările. Într-un fel, sunt cam aceleaşi cu cele ale Băncii Mondiale şi cu recomandările de țară făcute de către Comisie. Eu zic că, fiind mai mult solidari unii cu alţii, vom depăşi şi acest moment, cum întotdeauna a făcut-o România”, a spus Marcel Ciolacu.