După ce a avut loc tragicul eveniment în Turcia, Guvernul României s-a autosesizat și a transmis public o listă care conține patru factori de risc major, citează antena3.ro. Cutremurul este un scenariu îngrijorător pentru autorități.
Documentul trimis de Guvern a trezit foarte multă neliniște. Populația și autoritățile sunt în alertă. Există patru puncte vulnerabile pe care România le-ar putea confrunta, iar cutremurul este unul dintre ele.
Știm deja că țara este predispusă la multe dezastre naturale. Inundațiile, cutremurele și epidemiile sunt doar câteva dintre cele care frământă autoritățile. Din categoria catastrofelor, nu le putem exclude nici pe cele cauzate de om, precum incendiile, accidentele chimice, nucleare sau radiologice.
O evaluare a riscurilor realizată la nivel național arată că întregul teritoriu poate fi afectat de unul sau de mai multe dezastre. Populația României este cea mai expusă calamităților, de la nivelul întregii Uniuni Europene.
Te-ar putea interesa și: Cutremurele din Turcia ajung până în România. Cataclismul s-a resimțit în mai multe țări. Ce spune Institutul pentru Fizica Pământului
Pentru a estima impactul bugetar al eventualelor catastrofe pentru perioada 2023-2025, Guvernul a realizat o evaluare a scenariilor de risc, fiind luate în considerare atât cele naturale, cât și cele tehnologice. Au fost identificate patru puncte vulnerabile majore pentru țară, iar cutremurul este unul dintre ele.
Producerea unui cutremur puternic în zona Vrancei este primul scenariu catastrofal pe care Guvernul l-a luat în considerare. Dacă acesta ar avea loc cu un interval mediu de recurență de 1000 ani, populația ar fi pusă într-un mare pericol. Scenariul gândit de autorități este unul și mai grav, dacă dezastrul ar fi înregistrat în timpul nopții, atunci când aproape 95% din persoane s-ar afla în clădirile rezidențiale.
Accidentele nucleare care ar putea avea loc la Centrala Cernavodă fac și ele parte din punctele vulnerabile ale țării, alături de posibilitatea unei inundații pe Dunăre sau pandemia de gripă. Toate aceste scenarii au fost identificate de reprezentanții Guvernului, în încercarea de a găsi soluții în fața marilor dezastre care s-ar putea petrece în țară în perioada 2023-2025.