Perspectiva macroeconomică a României la sfârșitul anului 2023. Calculele efectuate de Guvern efectuate la începutul și sfârșitul anului!

Cifrele care descriu situația macroeconomică a României la final de 2023 arată în primul rând incapacitatea instituțiilor guvernamentale de a estima cu un grad ridicat de acuratețe parcursul economic pe termen mediu și lung. Creșterea PIB-ului în 2023 este estimată în luna decembrie la 2%, sub prognoza realizată de Guvern la începutul anului, deficit bugetar se situează la peste 6% din PIB în majoritatea calculelor făcute de diferite instituții și economiști în acest punct, iar datoria externă totală a României a atins pragul de 162,434 miliarde euro, reprezentând o majorare cu 18,548 miliarde euro față de valoarea înregistrată la sfârșitul anului 2022, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR).

Investițiile directe ale nerezidenților în România au înregistrat scăderi de peste 35% în perioada ianuarie – octombrie 2023, față de aceeași perioadă a anului precedent, iar în ceea ce privește rata inflației la final de 2023, UE se așteaptă ca România să încheie anul cu o rată anuală a inflației de 9,8%, urmată de o scădere la 5,9% în 2024 și 3,4% în 2025. Datele conturează o perspectivă incertă, în special având în vedere faptul că Bugetul de stat pentru 2024 tocmai a fost votat, iar Consiliul Fiscal și-a exprimat rezerve în legătură cu includerea în proiecția bugetară a unor venituri ipotetice de 19 miliarde de lei, provenite din îmbunătățirea eficienței colectării/digitalizarea ANAF, cuantum aflat dramatic sub media încasărilor ultimilor doi ani.

Ai putea fi interesat și de: Rata de creștere economică a României a scăzut în ultima jumătate a anului 2023. PIB-ul va crește în mod real doar cu 2%

PIB sub așteptări în 2023, deficit bugetar ridicat și colectare insuficientă

În raportul România – Zona Euro MONITOR nr. 14/2023 publicat în decembrie, sub coordonarea academicianului Daniel Dăianu, este evidențiată o încetinire a economiei în a doua parte a anului, proiectând o creștere a PIB-ului de aproximativ 2%, cifră sub așteptările inițiale:

„Şi 2023 a fost un an economic tare complicat pentru România. Inflaţia a mers în jos, în ton cu evoluţia în Europa, chiar dacă mai lent. Dar economia a încetinit în partea a doua a anului şi creşterea reală a PIB va fi probabil în jur de 2%, sub cea prognozată”, subliniază raportul, conform celor comunicate de ziare.com.

S-a pus focus asupra deficitului bugetar al României. Astfel, în anul 2023 se estimează că deficitul bugetar a rămas în jurul valorii de 6% din PIB, similar cu anul 2022, când deficitul ESA (potrivit metodologiei Uniunii Europene) a fost de 6,23%. Cifrele plasează România sub incidența procedurii de deficit excesiv în continuare, cu un deficit structural posibil la cele mai înalte cote din UE. În acest context, raportul critică ținta guvernului pentru 2023 de 4,4% din PIB ca fiind nerealistă și atrage atenția asupra necesității adoptării unor măsuri fiscal-bugetare adecvate pentru îndreptarea deficitului bugetar către 3% din PIB în următorii ani.

Cu ce datorii va încheia România anul 2023

Datoria externă totală a României a atins pragul de 162,434 miliarde euro, reprezentând o majorare cu 18,548 miliarde euro față de 143,886 miliarde euro, valoarea înregistrată la sfârșitul anului 2022, conform datelor publicate în decembrie de Banca Națională a României (BNR).Din perspectiva structurii acestei datorii, datoria pe termen lung a ajuns la 115,627 miliarde euro la data de 31 octombrie 2023, constituind 71,2% din totalul datoriei externe. Aceasta reprezintă o creștere de 17,2% față de sfârșitul anului precedent. În schimb, datoria pe termen scurt a României s-a ridicat la 46,807 miliarde euro (28,8% din totalul datoriei externe) la sfârșitul lunii octombrie 2023, marcând o creștere de 3,4% comparativ cu 31 decembrie 2022.

Cum evaluează Comisia Europeană evoluția macroeconomică a României în 2023

Prognoza de toamnă a Comisiei Europene indică o încetinire a creșterii economice a României până la 2,2% în 2023, afectată de inflația crescută care restrânge puterea de cumpărare, de condițiile mai stricte de creditare și de o cerere redusă pentru produse pe piețele internaționale, potrivit Europa Liberă România.Estimarea reprezintă o corecție față de prognoza inițială de la începutul anului 2023, când se anticipa o creștere economică de 2,5% pentru România.

Totuși, specialiștii Comisiei Europene prognozează că economia României își va reveni în anii 2024 și 2025, stimulată de creșterea investițiilor și a consumului intern.Comisia a estimat un deficit bugetar de 6,3% din PIB pentru România în 2023, cu o tendință de scădere până la 5,3% în 2024 și 5,1% în 2025, datorită implementării măsurilor fiscale începând cu 1 ianuarie 2024. Aceste măsuri includ majorarea impozitelor pe societăți, reducerea regimurilor fiscale preferențiale pentru construcții și agricultură, precum și eliminarea cotelor reduse de TVA pentru anumite bunuri și servicii. În ultima variantă a raportului menit să evalueze economia țării, realizat în luna noiembrie, Comisia Europeană și-a exprimat așteptările legate de o creștere a salariilor în sectorul public și privat la finalul anului, cu o continuare a acestei tendințe în 2024. În ceea ce privește inflația, se anticipează o scădere graduală în următorii doi ani.

UE se așteaptă ca România să încheie anul cu o rată anuală a inflației de 9,8%, urmată de o scădere la 5,9% în 2024 și 3,4% în 2025. La nivelul Uniunii Europene și zonei euro, prognoza de toamnă prevede o creștere a PIB-ului de 0,6% în 2023, cu 0,2 puncte procentuale sub estimările anterioare. Pentru anul 2024, se estimează o îmbunătățire a PIB-ului UE la 1,3% și a celui din zona euro la 1,2%, cu o revizuire descendentă față de prognoza anterioară. În 2025, în contextul diminuării inflației și al relaxării politicii monetare, se așteaptă o consolidare a creșterii la 1,7% pentru UE și 1,6% pentru zona euro.

Cum va arăta economia în 2024. Raportul pe decembrie al Consiliului Fiscal

După examinarea primului set de documente trimis de Guvern în 9 decembrie cu privire la bugetul de stat pentru anul 2024 şi la proiecţiile bugetare pentru perioada 2025-2027, Consiliul Fiscal consideră că este foarte posibil ca deficitul bugetar pe anul viitor să depăşească semnificativ deficitul pentru 2023, existând riscuri majore cu privire la procesul de consolidare bugetară, se arată în opinia preliminară publicată pe 19 decembrie de către instituţie.Potrivit Bugetului de stat pentru 2024, se preconizează un deficit de 5% din PIB la încheierea anului 2024, echivalând cu o sumă nominală de 86,6 miliarde lei. Aceasta reprezintă o scădere față de deficitul de 5,9% proiectat de Ministerul Finanțelor pentru sfârșitul anului 2023, care însă este printre cele mai reduse și optimiste exprimări comparativ cu economiștii europeni și cei din afara sferei guvernului și BNR.

Raportul semnat de Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal, comentează următoarele:

„În ceea ce priveşte cadrul fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară în perioada 2025-2027, aşa cum este prevăzută în documentele primite în 9 decembrie, este proiectată a se realiza exclusiv pe partea de cheltuieli, ponderea veniturilor bugetare în PIB indicând un trend descendent în perioada analizată. Această strategie ridică semne de întrebare în privinţa atingerii ţintelor de consolidare bugetară. Angajamentele din cadrul PNRR şi situaţia bugetului public din România implică, pe latura veniturilor, adoptarea unor recomandări ale Băncii Mondiale, ale altor instituţii internaţionale, ale unor analize autohtone care să conducă la sporirea veniturile fiscale, iar, pe latura cheltuielilor, adoptarea unei noi legi a salarizării unitare. Măsuri ce decurg din aceste recomandări nu se regăsesc în proiecţiile perioadei 2025-2027.”, se comunică, potrivit sursei citate.

Deficitul bugetar conform normelor ESA 2010 pentru 2024 este și mai optimist, estimat la 4,9% din PIB. Diminuarea proiectată a deficitului cash în 2024 ar fi posibilă prin creșterea veniturilor bugetare cu 0,92 puncte procentuale din PIB, în timp ce cheltuielile bugetare ar scădea marginal cu 0,02 puncte procentuale din PIB. Factorii principali care influențează veniturile bugetare anticipate includ cadrul macroeconomic pentru anul viitor, măsurile de politică fiscală adoptate, eficiența sporită a colectării veniturilor/ digitalizarea ANAF și evoluția absorbției de fonduri europene.

Ai putea fi interesat și de: Marcel Ciolacu, declarații noi despre majorarea salariilor profesorilor în tranșe. „În 2024 bugetul pentru educație va fi unul record, de 4,1 % din PIB”