Premierul Marcel Ciolacu se întâlneşte cu echipa de avocaţi care a câştigat procesul Roşia Montană

Joi, la Palatul Victoria, Premierul Marcel Ciolacu se va întâlni cu echipa de experți și avocați care au avut un rol crucial în câștigarea procesului Roșia Montană, transmite Agerpres.

În urmă cu câteva zile, Ciolacu a anunțat că va primi la Guvern întreaga echipă de avocați, juriști și specialiști români care au contribuit la victoria în procesul Roșia Montană, pentru a le exprima recunoștința din partea întregii națiuni.

„Voi invita la Guvern întreaga echipă de avocaţi, jurişti şi specialişti români care a câştigat procesul Roşia Montană, ca să le transmit un mesaj de recunoştinţă din partea tuturor românilor! Ei sunt cei care ne-au arătat ce înseamnă cu adevărat ‘Să salvezi România!”, a transmis premierul, luni.

Te-ar putea interesa și: Premierul Ciolacu, anunț de interes major în cazul dosarului Roșia Montană: „Românii nu trebuie să sufere”

România, victorie în cazul Roșia Montană

La finalul unei bătălii legale ce a durat nouă ani, România a obținut victoria în disputa cu compania canadiană Gabriel Resources privind exploatarea Roșiei Montane, la Curtea de Arbitraj Internațional de la Washington (ICSID). Ca rezultat al acestei decizii, România nu va fi obligată să plătească despăgubiri în miliarde de euro, iar reclamanții vor trebui să suporte costurile procedurilor de arbitraj și o parte din cheltuielile de judecată, totalizând aproximativ 2,4 milioane de euro.

Saga complicată a Roșiei Montane, situată în inima țării, a început acum 25 de ani, când compania canadiană a obținut contractul pentru exploatarea zăcămintelor din zonă și licența de exploatare minieră. Proiectul a fost de amploare, cu studii care arătau că rezervele dovedite ale zăcământului de la Roșia Montană depășeau 323 de tone de aur și peste 1.600 de tone de argint, fiind cel mai mare din Europa.

După mai mult de zece ani de la această etapă, în 2013, Guvernul a avansat un proiect de lege pentru începerea lucrărilor la Roșia Montană. Totuși, sub presiunea protestelor legate de utilizarea cianurilor în procesul de exploatare, Parlamentul a respins proiectul. Patru ani mai târziu, în 2017, România a depus dosarul pentru înscrierea peisajului cultural minier din zonă în patrimoniul UNESCO. Această procedură s-a încheiat în 2021, confirmând astfel valoarea universală excepțională a sitului Roșia Montană, bazată pe patru din cele șase criterii culturale stabilite de Convenția Patrimoniului Mondial.

În subteranul Roșiei Montane se întind peste 150 de kilometri de galerii, ce străbat adâncurile celor patru masive muntoase. Aici au fost documentate cel mai vast sistem de exploatare minieră auriferă de epocă romană cunoscut până în prezent (7 kilometri), precum și un amplu sistem de exploatare de epocă modernă (secolele XVII-XVIII), realizat cu praf de pușcă (10 kilometri), completat de exploatările cu dinamită (53 de kilometri) din epoca contemporană (secolele XIX-XX).

Citește și: Procesul Roșia Montană a ajuns la final. România a câștigat și nu va trebui să plătească despăgubiri de 6,7 miliarde de dolari