Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal a participat la conferința cu tema „Bugetul și fiscalitatea 2023: la ce să se aștepte economia”. În cadrul evenimentului, acesta a vorbit despre scenariile prevăzute pentru anul următor.
Reprezentanți ai autorităților și mediului de afaceri au participat, în a doua zi a săptămânii, la evenimentul cu tema „Bugetul și fiscalitatea 2023: la ce să se aștepte economia”, în cadrul seriei de conferințe CursdeGuvernare (CDG).
Conform datelor oferite de Daniel Dăianu, creșterea PIB în 2023 va fi undeva între 2% și 3%, în timp ce inflația se va duce în jos, spre 10 procente. Oficialul și-a exprimat punctul de vedere în cadrul unei conferințe de specialitate.
„Ca ipoteze macro pentru 2023 exprim niște puncte de vedere personale, deși sunt președintele Consiliului Fiscal. Nu pot veni cu o poziție a Consiliului Fiscal, pentru că nu avem construcția de buget, nu știu care sunt ipotezele pe baza cărora își va construi Guvernul bugetul 2023, dar câteva piste de raționament pot oferi. Creșterea PIB-ului în anul care va veni va fi mult mai mică. Vom avea o încetinire puternică și eu văd o creștere între 2 – 3%, în 2023, dacă nu vom avea niște șocuri adverse și mai severe. Nu știm ce se va întâmpla în Europa.
Există chiar acest spectru al unei stagflații, iar România este conectată. Economia României pulsează împreună cu ce se întâmplă cu economia europeană. De la o creștere în acest an, în termeni reali, de 6-7%, care pare surprinzătoare… În opinia mea, inflația în anul care vine se va duce în jos, de la circa 16%. Vom avea un proces de dezinflație. O inflație care ar fi să spunem de 10%, în 2023, nu e o știre bună, dar cel puțin avem un proces de dezinflație dacă vom fi chibzuiți în politica bugetară. Marea Britanie a oferit o lecție nu de cumpătare și de inteligență în materie de politică economică. Așa ceva rar s-a întâmplat, să se schimbe un ministru de Finanțe în două săptămâni și un Guvern să fie pus la colț…”, a declarat Dăianu.
Economistul a mai vorbit și despre faptul că România trebuie să fie atentă cu politicile bugetare și cu indexările.
„Piețele financiare sunt nemiloase. Noi nu ne putem permite așa ceva, trebuie să fim chibzuiți în continuare cu politica bugetară, să fim foarte atenți cu indexările pe care le vom face. Trebuie să urmărim în continuarea țintirea unui deficit mai mic în 2023, să ne ducem către 5% și se poate realiza acest lucru.
Numai să avem putința instituțională și aici se verifică buna conlucrare. În vremuri de război, Guvernul trebuie să lucreze cu banca centrală și mediul de afaceri nu trebuie să pună presiune pe un guvern urmărind interese parohiale. Există o economie foarte stresată, o populație foarte stresată unde suntem în Europa, ca geografie. Situația economică este complicată. Execuția bugetară este ajutată de deflator și de creșterea reală.
Vom avea, probabil, 22-23% creștere de venituri nominale în 2022, iar asta ajută execuția bugetară. Rămâne, însă, o mare necunoscută impactul schemei de plafonare, de compensare… Avem un sistem financiar subțire care limitează în datoria publică pentru că expunerea băncilor nu poate să fie crescută prea mult. Băncile nu pot achiziționa fără limite datorie publică, dar poate să încurajeze ieșirea la finanțare în exterior și aceasta nu este de bun augur. Fondurile europene sunt o forță contraciclică în condițiile de acum, pentru că politice monetare în Europa vor fi prociclice. Bugetul va fi încordat în anii ce vin de cheltuielile adiționale pentru Apărare, precum 0,5% din PIB”, a explicat Daniel Dăianu.
Oficialul a mai estimat că un draft de buget pentru 2023 ar putea fi gata în prima parte a lunii noiembrie.
„Eu cred că vom avea draftul de buget în prima parte a lui noiembrie. Draftul de buget îți poate spune dacă ai echilibru sau nu. Vezi și împrumuturile care se fac, dacă s-au făcut. Ar trebui grăbite unele împrumuturi pentru a le lua la un cost convenabil. Să sperăm că vom avea la începutul lui noiembrie, draftul de buget. Ce contează pentru credibilitatea Guvernului, pentru credibilitatea României și pentru dumneavoastră ca cetățeni este ca acest buget să liniștească piețele, să se vadă că România are resurse să acopere nevoile de bază, că poate atrage și utiliza banii europeni”, a afirmat președintele Consiliului Fiscal.
Mai poți citi: Aproape 700.000 de locuri de muncă vor fi disponibile în România. Iată când vor putea oamenii să beneficieze de aceste joburi