Președintele Klaus Iohannis retrimite modificările aduse Legii Energiei electrice și a gazelor în Parlament!

Președintele Klaus Iohannis cere Parlamentului reexaminarea modificărilor aduse Legii energiei electrice și a gazelor naturale, care aduc modificări regimului juridic aplicabil prosumatorilor prin realizarea distincției între prosumatorul persoană juridică și prosumatorul persoană fizică.

Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis marți, 12 decembrie 2023, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, precum și pentru modificarea art. 319 alin. (10) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Această lege care a fost transmisă către promulgare aduce o serie de modificări regimului juridic aplicabil prosumatorilor pri realizarea distincției între prosumatorul persoană juridică și prosumatorul persoană fizică.

Modificările care au fost aduse vizează și o serie de norme care au în vedere reglementarea activității acestora, precum creșterea limitei de putere ce a fost instalată pentru care se poate solicita compensare cantitativă la 400 kW, introducerea, în definiția prosumatorului, a posibilității de a stoca energia, de a vinde direct energia unui alt consumator racordat direct la instalația de producție și de a se compensa energia produsă în exces cu cea consumată la alt loc de consum, dacă este la același furnizor și la același operator de distribuție. Totodată, actul normativ dispune creșterea la 900 kW a limitei puterii instalate a centralei prosumatorului până la care acesta nu plătește dezechilibrele cauzate în rețea.

Ai putea fi interesat și de: Pensii 2024. Klaus Iohannis a semnat decretul! Pensii speciale pentru o anumită categorie de angajați!

Klaus Iohannis, schimbări ale Legii energiei

Președinția arată că forma în vigoare a art. 3 pct. 92 din Legea nr. 123/2012, asupra căreia legea supusă reexaminării nu intervine, definește producătorul de energie electrică, astfel:

„92. producător de energie electrică – persoana fizică sau juridică având ca specific activitatea de producere a energiei electrice, inclusiv în cogenerare”; iar la art. 10 din Lege se stabilește, ca regulă generală, că producătorii de energie electrică cu capacități mai mari sau egale de 1 MW sunt supuși licențierii, activitatea fiind, astfel, realizată ca activitate primară, identic cu orice alt producător; conform celor comunicate de știripesurse.ro.

Potrivit art. I pct. 2 din legea supusă reexaminării:

„2. La articolul 3, punctul 95 se modifică și va avea următorul cuprins: „95. prosumator – clientul final care își desfășoară activitățile în spațiul propriu deținut cu orice titlu, aferent unui punct de delimitare cu rețeaua electrică, precizat prin certificatul de racordare, care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul consum și care: a) poate stoca și vinde energie electrică produsă sau stocată furnizorului de energie electrică cu care acesta are încheiat contract de furnizare a energiei electrice și/sau consumatorilor racordați la barele centralei electrice;

b) poate compensa financiar excedentul de energie electrică produs și livrat la un loc de producere și consum cu energia electrică consumată din rețea pentru alte locuri de consum și/sau locuri de producere și consum ale acestora: (i) dacă serviciul de furnizare pentru locurile de consum și/sau locurile de producere și consum respective este prestat de același furnizor de energie electrică;

(ii) dacă locurile de consum și/sau locurile de producere și consum sunt racordate la rețeaua electrică a aceluiași operator de distribuție a energiei electrice, cu condiția ca producerea de energie electrică să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară;”, potrivit sursei citate.

De asemenea, completarea adusă definiției prosumatorului la art. 3 pct. 95 lit. b) pct. (ii) din legea supusă reexaminării, potrivit căreia prosumatorul poate compensa financiar excedentul de energie electrică produsă și livrată la un loc de producere și consum cu energia electrică consumată din rețea pentru alte locuri de consum și/sau locuri de producere și consum ale acestora „dacă locurile de consum și/sau locurile de producere și consum sunt racordate la rețeaua electrică a aceluiași operator de distribuție a energiei electrice, cu condiția ca producerea de energie electrică să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară;”

se poate constitui într-o barieră în ceea ce privește accesul prosumatorilor la piața de energie electrică. Având în vedere faptul că furnizorul gestionează relația cu operatorii de distribuție pentru locurile de consum ale clientului final prosumator, se impune reanalizarea acestui efect.

La nivel european, Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică stabilește norme pentru a asigura funcționarea pieței interne de energie electrică, precum și cerințe legate de dezvoltarea de energie din surse regenerabile și de politica de mediu, în special norme specifice pentru anumite tipuri de instalații de producere a energiei electrice din surse regenerabile, cu privire la responsabilitatea în materie de echilibrare, dispecerizare și redispecerizare, precum și un prag pentru emisiile de CO2 pentru noua capacitate de generare, în cazul în care această capacitate este supusă unor măsuri temporare pentru asigurarea nivelului necesar de adecvare a resurselor, și anume mecanismelor de asigurare a capacității.

Astfel, art. 5 alin. (1) din Regulament definește responsabilitatea în materie de echilibrare, stabilind că: „toți participanții la piață sunt responsabili pentru dezechilibrele pe care le cauzează în sistem (denumită în continuare „responsabilitatea în materie de echilibrare”). În acest scop, participanții la piață fie sunt părți responsabile cu echilibrarea, fie își deleagă prin contract responsabilitatea unei părți responsabile cu echilibrarea la alegerea lor. Fiecare parte responsabilă cu echilibrarea poartă răspunderea financiară pentru dezechilibrele sale și depune eforturi pentru a fi echilibrată sau contribuie la echilibrarea sistemului electroenergetic”.

De asemenea, alin. (2) al art. 5 din același act normativ stabilește în mod expres și limitativ trei situații în care statele membre pot prevedea derogări de la responsabilitatea în materie de echilibrare, printre care și în cazul:

„(b) instalațiilor de producere a energiei electrice care utilizează surse regenerabile de energie, cu o putere instalată de producere a energiei electrice mai mică de 400 kW”, iar potrivit alin. (4) al art. 5: „pentru instalațiile de producere a energiei electrice puse în funcțiune începând de la 1 ianuarie 2026, alineatul (2) litera (b) se aplică numai instalațiilor de producere care utilizează surse regenerabile de energie și care au o putere instalată de producere a energiei electrice mai mică de 200 kW”. Prin urmare, regulamentul indică, în timp, trecerea spre un sistem în care derogările sunt limitate, nu extinse, pentru a se asigura internalizarea unor costuri de către prosumatori.

Însă, potrivit art. I pct. 3 din legea supusă reexaminării: „3. La articolul 21, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins: «(3) Responsabilitatea în materie de echilibrare nu se aplică prosumatorilor cu o putere instalată de producere a energiei electrice mai mică de 900 kW. Responsabilitatea în materie de echilibrare revine furnizorului acestora, conform reglementărilor ANRE»”.

„Noua limită reglementată reprezintă mai mult decât dublul limitei admise prin regulamentul european, iar prin raportare la dispozițiile art. 5 alin. (4) din Regulament, începând cu 1 ianuarie 2026, limita care prevedea posibilitatea statelor de a institui o astfel de exceptare este și mai redusă, la 200 kW. Efectul acestei exceptări de la responsabilitatea pentru dezechilibrele cauzate în sistem și transferul responsabilității strict asupra furnizorului, în condițiile reglementate de ANRE, implică costuri suplimentare, suportate de consumatorul final.

Mai mult, această dispoziție a fost introdusă printr-un amendament admis în Camera Deputaților, Cameră decizională, în urma raportului comun al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisiei pentru industrii și servicii. Pentru respectarea cerinței ca legea să fie opera comună a celor două Camere ale Parlamentului, este necesar ca și Senatul, în calitate de primă Cameră competentă, să evalueze oportunitatea modificărilor nou introduse”, potrivit comunicatului de presă.

Soluția legislativă propusă, apreciază Iohannis, nu îndeplinește cerințele de claritate a legii, fiind susceptibilă a crea confuzie prin faptul că, pe de o parte, nu se specifică la ce capacitate maximă instalată de producere deținută de autoritatea publică locală se referă, iar pe de altă parte, intră în contradicție cu prevederea de la art. 731 alin.

(4) lit. b) care va deveni general aplicabilă pentru toți prosumatorii la care se referă alin. (1), respectiv cei cu putere instalată mai mare de 900 kW. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 731, alin. (4) lit. b), „(4) La solicitarea prosumatorilor și autorităților publice locale care produc energie electrică în unități de producere a energiei cu puterea instalată prevăzută la alin. (1), care încheie/au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice, furnizorii de energie electrică semnatari ai acestor contracte sunt obligați: (…) b) să realizeze regularizarea financiară între energia electrică livrată și energia electrică consumată din rețea”, conform celei citate.

„Vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, precum și pentru modificarea art. 319 alin. (10) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”, se arată în finalul cererii șefului statului, potrivit sursei citate.

Ai putea fi interesta și de: Președintele Klaus Iohannis a promulgat o nouă lege! Această categorie de români va beneficia de o creștere salarială!