PROGNOZA IERNII 2022-2023. Pe măsură ce Europa continuă să se confrunte cu o criză energetică, meteorologii AccuWeather au anunțat care sunt regiunile din Europa care vor avea cele mai dure condiții în această iarnă și ce zone ar putea fi scutite de cele mai grave impacturi meteorologice.
În acest sezon de iarnă, experții spun că modelul general va fi influențat în mare măsură de La Niña, un fenomen oceanic și atmosferic care este omologul rece pentru El Niño.
Meteorologii Accuweather spun că există indicii că traseul furtunilor generale din această iarnă va viza în special sudul Europei. În Portugalia, Spania, sudul Franței, Italia și Balcani sunt anunțate furtuni, vânt puternic și ploi abundente.
Cei care locuiesc în orașe precum Veneția, Italia, ar trebui să monitorizeze îndeaproape orice furtună din zonă în această iarnă, din cauza predispoziției lor la inundații.
PROGNOZA IERNII 2022-2023. Regatul Unit și Irlanda se pot confrunta iarna aceasta cu intervale de frig care pot coincide cu ninsoarea. Modelul general din această iarnă în orașe precum Dublin și Edinburgh va favoriza mai puține zile cu ninsoare decât în anii obișnuiți. Cu toate acestea, orice perioadă rece care ar putea afecta regiunile în acest an ar putea avea repercusiuni substanțiale, având în vedere criza energiei și costurile asociate cu încălzirea locuințelor.
O iarnă mai caldă decât media normală va fi în nord-estul Europei și în Scandinavia. Vor exista și perioade de vreme instabilă și rece, dar numeroși factori atmosferici indică o vreme în general călduroasă pentru aceste zone.
Pentru România se anunță precipitații mai însemnate cantitativ cu refacerea deficitului de umiditate. Va fi mai rece în nord, centru, nord-vest, nord-est, așa cum se vede și în estimarea zilelor cu zăpadă.
Vor fi perioade cu temperaturi mai scăzute, dar și ușor mai ridicate decât normalul perioadei. În mod normal o iarnă poate veni cu 3-4 viscole și intervale de ger, iar temperaturile minime pot coborî până spre -20…-25 de grade în depresiuni.
PROGNOZA IERNII 2022-2023. Pe 15 ianuarie 2022, în Pacificul de Sud a avut loc cea mai puternică erupție vulcanică din istoria recentă. Vulcanul Hunga Tonga a aruncat cantități uriașe de vapori de apă până în stratosferă. Unii cercetători cred că acest lucru ar putea influența circulația atmosferică care va afecta vremea la noi, iarna următoare.
Faptul că mega-erupția din ianuarie ar putea influența clima Pământului a fost sugerat încă din vară de rezultatele inițiale ale unei echipe de cercetători de la California Institute of Technology (SUA). Deoarece în timpul erupției a fost eliberat foarte puțin dioxid de sulf, aceștia au presupus că efectul de răcire al erupțiilor vulcanice mari nu se va mai întâmpla.
În schimb, cantitățile neobișnuit de mari de vapori de apă emiși ar putea declanșa exact efectul opus. Acest lucru se datorează faptului că vaporii de apă sunt un gaz cu efect de seră foarte puternic, a cărui creștere semnificativă ar duce în mod inevitabil la o încălzire a straturilor atmosferice inferioare pe termen mediu, scrie Meteo radar.
Cu toate acestea, mai sus, în stratosfera superioară, uscată, ar trebui să se producă o răcire măsurabilă. Și exact acest lucru au reușit să detecteze cercetătorii: începutul unei răciri pe scară largă a stratosferei superioare deasupra emisferei sudice a Pământului.
Această răcire stratosferică a căpătat între timp o amploare fără precedent și este de așteptat ca acest efect să se extindă și în emisfera nordică a Pământului în cursul lunilor următoare.
”Prognoza elaborată de marile centre internaționale, în ceea ce privește iarna în Europa, inclusiv pentru partea de Sud, Sud-Est, areal în care se află și România, arată că iarna 2022-2023 ar părea că este normală, cu tendință medie spre blândă.
Acest lucru nu exclude să avem în România perioade în care să avem caracteristicile unei ierni normale, adică să avem straturi de zăpadă și valori de temperatură care să coboare sub minus 10 sau minus 15 grade, nu doar în zonele cele mai reci ale țării”, a explicat Elena Mateescu.
„Oricum, tendința iernilor mai blânde este deja o confirmare. Cel puțin, ultimele trei ierni, la nivelul României, au fost în top cinci cele mai călduroase ierni, dar am avut și episoade, cel puțin în zona montană, cu strat de zăpadă și fenomenul de viscol, la Vârful Omu”, a mai spus Elena Mateescu
PROGNOZA IERNII 2022-2023. Un meteorolog din cadrul inițiativei „Severe Weather Europe” a analizat acum efectele pe care aceste evenimente le-ar putea avea asupra temperaturii și a modelelor de circulație atmosferică care direcționează vremea în emisfera nordică a Pământului.
Pe baza unui lanț de indicii extrem de complex, el concluzionează că anomaliile termice așteptate ar putea, de asemenea, să influențeze comportamentul așa-numitei Oscilații Nord-Atlantice (NAO) și să întărească tendința de formare a unui indice NAO negativ. Acest lucru înseamnă că diferența de presiune dintre depresiunea islandeză și cea din Azore va slăbi, ceea ce va duce la acumularea unor situații de blocaj în Europa.
PROGNOZA IERNII 2022-2023. Blocarea circulației ciclonilor în lunile de iarnă poate – dar nu este obligatoriu – să ducă la condiții meteo destul de reci în Europa. În acest caz, încălzirea declanșată de vaporii de apă de la vulcanul din Pacificul de Sud ar putea avea ca rezultat în Europa o iarnă rece medie sau sub medie.
Deoarece erupția vulcanică submarină din Hunga Tonga este un fenomen cu multe caracteristici speciale care nu a mai fost observat în această dimensiune până acum, toate concluziile trase în urma acestui eveniment trebuie evaluate cu mare precauție.
De exemplu, un sistem de presiune ridicată blocat ar putea duce la o vreme de iarnă foarte blândă în Europa, dacă s-ar ancora deasupra sud-estului Europei în loc de insulele britanice. În plus, efectele preconizate asupra Oscilației Nord-Atlantice ar putea să nu se materializeze sau să fie amânate până în primăvară, astfel încât iarna să fie mai atlantică, adică ușoară și umedă.
PROGNOZA IERNII 2022-2023.Pe scurt, cercetarea în domeniul previziunilor sezoniere este importantă și bună. Cu toate acestea, aceste cercetări sunt încă în fază incipientă și nu pot oferi mai mult decât indicații aproximative. Prin urmare, nu trebuie confundată cu previziunile realiste pentru următoarele câteva zile, care, datorită progreselor înregistrate în meteorologia modernă, sunt considerate în prezent ca fiind în mare măsură sigure.
Astfel, chiar și în urma descoperirilor legate de efectele erupției din Tonga, problema iernii viitoare rămâne deschisă. Ca de obicei, vom ști cu exactitate doar la sfârșitul iernii, adică în martie.
România are de astăzi peste 3 miliarde de metri cubi de gaze înmagazinate pentru sezonul rece. În procente, înseamnă 97,7% din necesar. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, România are cu 701 milioane de metri cubi de gaze în plus în depozite. Este cel mai mare nivel din 2010 încoace.
Există motive de liniște în privința stocurilor de gaze, dau asigurări oficialii din ministerul Energiei. Dar pentru o iarnă cu temperaturi normale.
Potrivit Transgaz, în această dimineață, avem în depozite 3 miliarde de metri cubi de gaze. Totalul necesar este de 3,1 miliarde de metri cubi de gaze. Comparativ cu anul trecut, avem deja cu peste 700 de milioane de metri cubi mai multe gaze în depozite, dar în 2021 a fost înregistrată una dintre cele mai slabe rate de umplere.
2022 are cea mai mare cantitate stocată din ultimii 12 ani. Mai mare și decât 2019, când au fost stocate 2,96 miliarde de metri cubi de gaze. Cei mai slabi ani au fost 2017 și 2018.
Concret, ne putem baza pe producția internă pentru acest sezon, care atinge 30 de milioane de metri cubi pe zi, iar din depozite încă 30 de milioane pe zi. În cele mai geroase ierni, România a atins un consum de 73 de milioane de metri cubi pe zi. Însă, pentru o iarnă normală consumul este maximum 60 de milioane de metri cubi zilnic.
„România a depăşit pragul de 3 miliarde de metri cubi de gaze în depozite, ceea ce reprezintă un record absolut”, a scris luni, pe Facebook, ministrul Energiei, Virgil Popescu. „Nu vom avea probleme cu gazele în această iarnă. Populaţia şi economia nu vor avea de suferit”, a mai transmis ministrul.
Preţurile de referinţă la gaze naturale în Europa au crescut în această săptămână. Măsura a fost luată pe fondul scăderii temperaturilor, potrivit Bloomberg.
La hub-ul TTF de la Amsterdam, unde sunt stabilite preţurile de referinţă în Europa, cotaţiile la gaze au avut o creștere de 5,8%, după ce săptămâna trecută au pierdut 15%. Cotaţiile futures la gaze cu livrare în luna următoare erau în creştere cu 4,2%, până la 102 euro pentru un Megawatt-oră.
Firma de prognoze Maxar Technologies LLC estimează că la finele acestei săptămâni şi la începutul săptămânii viitoare va deveni mai frig în unele părţi ale Europei, ceea ce ar putea să oblige populaţia să utilizeze instalaţiile de încălzire după o amânare prelungită graţie temperaturilor neobişnuit de mari. În plus, problemele apărute la alte două zăcăminte de gaze din Norvegia vor menţine livrările din această ţară la un nivel limitat, a anunţat operatorul de reţea Gassco.
Cu toate acestea, există o probabilitate ridicată ca Europa să înregistreze temperaturi semnificativ mai mari decât media normală în cursul acestei ierni, potrivit Centrului european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu Copernicus. Împreună cu livrările mari de gaze lichefiate, reducerea consumului de către clienţii industriali şi faptul că depozitele de gaze sunt aproape la nivelul maxim, există speranţă că Europa ar putea evita problemele cu aprovizionarea cu gaze în această iarnă, chiar dacă livrările de gaze ruseşti au fost reduse semnificativ.
„Perspectiva pentru iarna 2022/23 a fost ajutată de luna octombrie foarte blândă, cu o cerere de peste 20% sub media normală. Chiar dacă există unele incertitudini cu privire la cantităţile de gaze lichefiate car vor fi disponibile anul următor, acesta este un semnal pozitiv”, susţin analiştii de la Deutsche Bank AG.