PROGNOZA METEO pentru minivacanţa de 1 Mai. Elena Mateescu: ”O vreme a extremelor meteorologice”

Prognoza meteo pentru săptămâna 24.04.2023 – 01.05.2023

Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică negativă ușor mai accentuată în regiunile vestice și nord-vestice.

Regimul pluviometric va fi excedentar în toate regiunile, dar mai ales în cele sud-estice, anunţă ANM

Prognoza meteo pentru săptămâna 01.05.2023 – 08.05.2023

Temperaturile medii vor fi ușor mai coborâte de cât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Cantitățile de precipitații vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în cea mai mare parte a țării.

Prognoza meteo pentru săptămâna 08.05.2023 – 15.05.2023

Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.

Regimul pluviometric va fi local deficitar în regiunile nord-estice, centrale și sudice, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă.

Prognoza meteo pentru săptămâna 15.05.2023 – 22.05.2023

Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Cantitățile de precipitații se vor situa în general în jurul celor normale pentru această perioadă a anului.

Meteorologul Alina Șerban: ”Se răcește în toate zonele!”

Joi, meteorologul Alina Șerban e explicat că vremea se schimbă radical și se face frig în toată țara.

”Din păcate nu putem spune că scăpăm de ploi nici astăzi, nici în următoarele zile. Ne vom afla și în acest weekend sub influența unui ciclon centrat în zona Mării Negre care va determina apariția averselor în partea de sud, de centru, de est a teritoriului și pe arii mai restrânse în rest.

Este foarte probabil să mai vedem și descărcări electrice în condițiile în care masa de aer se menține aproximativ aceeași, astfel încât temperaturile vor fi apropiate de un normal al perioadei. Maximele, de la 12…13 grade la cel mult 17…18 grade, posibil mai ridicate de atât, 20…21 de grade în partea de sud a teritoriului. Cel mai probabil, luni ar putea fi mai cald în acele zone.

De săptămâna următoare, un front atmosferic va traversa teritoriul țării noastre de la vest către est și va determina precipitații pe arii mai restrânse, ceva mai organizate, sub formă de ploi și cantități mai însemnate de apă iar în zonele montane precipitațiile vor fi sub formă de lapoviță și ninsoare în condițiile în care sunt semnale, la momentul acesta, că de marți s-ar răci în toate zonele, astfel încât temperaturile foarte probabil să fie mai scăzute decât în mod normal în a avea la această dată. Vorbim de maxime de la 7…8 grade, până la cel mult 15…16 grade.

Progoza Meteo 14 aprilie – 15 mai. Când scăpăm de ploi în România. ANM a actualizat prognoza

Și în zona capitalei va ploua din când în când, și la momentul acesta plouă, și în următoarele zile vom avea perioade cu ploaie, cu temperaturi ușor variabile, apropiate însă de un normal al perioadei, 15…16 chiar 18 grade. Poate puțin mai cald luni, undeva la 20…21 de grade în zona capitalei, la amiază.

De marți însă se va răci și în capitală, vorbim de temperaturi poate mai scăzute decât în mod normal a avea la această dată, undeva la 14…15 grade cel mult, vorbind de maxime. Temperaturile minime oricum vor fi pozitive cam în toate regiunile iar vântul va mai prezenta intensificări în partea de est a teritoriului în mod deosebit și poate chiar și în timpul averselor pe aici, pe colo”, a explicat meteorologul Alina Șerban la Antena 3 CNN.

Prognoza meteo, noi recorduri climatice negative în 2022: Vara trecută, cea mai fierbinte din Europa

Căldură și secetă extreme, precum și incendii de vegetație: clima din Europa a doborât mai multe recorduri negative în 2022. În același timp, concentrația de gaze cu efect de seră din atmosferă a continuat să crească. Dar noul „Raport european privind clima” arată și ce potențial climatic putem valorifica.

Temperaturile medii din Europa au stabilit noi recorduri anul trecut. Continentul a cunoscut cea mai caldă vară de când au început măsurătorile. Potrivit serviciului european de observare a climei Copernicus, temperaturile din Europa cresc de aproximativ două ori mai repede decât media globală.

Principalele constatări pentru Europa:

• Europa a cunoscut al doilea cel mai cald an înregistrat vreodată

• Europa a cunoscut cea mai călduroasă vară înregistrată vreodată

• O mare parte din Europa a suferit valuri de căldură intense și prelungite

• În sudul Europei s-a înregistrat cel mai mare număr de zile cu „stres termic foarte puternic” înregistrat vreodată.

• Precipitațiile scăzute și temperaturile ridicate au dus la o secetă generalizată

• Emisiile de carbon generate de incendiile de vară au fost cele mai mari din ultimii 15 ani, iar în unele țări s-au înregistrat cele mai mari emisii din ultimii 20 de ani.

• În Alpii europeni s-a înregistrat o pierdere record de gheață

• Numărul de ore de soare a fost record pentru Europa

Temperatura medie anuală arată că anul 2022 a fost mai cald decât media pentru perioada de referință 1991-2020, cu 0,85°C-0,87°C. Temperatura anuală pentru 2022 a fost a doua cea mai caldă înregistrată în Europa și a fost cu 0,3°C mai rece decât în 2020, cel mai cald an înregistrat. Cei mai călduroși zece ani înregistrați pentru Europa au avut loc toți începând cu anul 2000, iar cei mai călduroși cinci ani au avut loc toți începând cu 2014.

Cele mai mari anomalii au avut loc în sudul, vestul și unele părți estice ale continentului, precum și în nordul Scandinaviei, în unele zone din sud-vestul Europei înregistrându-se temperaturi cu până la 2,5°C peste medie. Anomalii negative de mică amploare au avut loc în Turcia și Islanda, cu temperaturi cu până la 0,75°C sub medie.

• În anul 2022, iarna, vara și toamna au fost mai calde decât mediile sezoniere respective.
• Vara anului 2022 a fost cea mai caldă înregistrată vreodată, cu 1,4°C peste medie.
• Atât iarna, cât și toamna au înregistrat anomalii pozitive mari, de 0,9°C și, respectiv, 1,0°C.

S-au înregistrat, de asemenea, recorduri în ceea ce privește radiația solară, retragerea ghețarilor din Alpi și numărul de zile cu căldură extremă în țările din sudul Europei. În același timp, incendiile de pădure au eliberat mai mult dioxid de carbon decât oricând în ultimii 15 ani. De asemenea, a crescut și concentrația de metan, un gaz extrem de puternic pentru climă.

Secetă cu consecințe grave

Experții au descris seceta generalizată din Europa ca fiind deosebit de frapantă. În iarna 2021/22, precum și în primăvara și vara anului 2022, au fost înregistrate precipitații semnificativ mai puține. În luna mai, a plouat mai puțin decât în orice moment de când au început măsurătorile. Mai mult de o treime din continent a fost afectată de secetă extremă.

Împreună cu valurile de căldură, acest lucru a avut un impact asupra agriculturii, navigației interioare și industriei energetice, printre altele.

Topirea masivă a ghețarilor

În Alpii europeni, rata de topire a ghețarilor de gheață a atins anul trecut cote amețitoare. Câmpurile de gheață au pierdut mai mult de cinci kilometri cubi în volum. Dacă această masă de gheață ar fi presată într-un cub, marginile sale ar fi de aproximativ cinci ori și jumătate mai înalte decât Turnul Eiffel.

Potrivit raportului, regiunea din jurul Polului Nord s-a schimbat, de asemenea, în mod dramatic. Arctica, de exemplu, s-a încălzit semnificativ mai repede decât restul lumii. În Groenlanda, temperaturile din septembrie au fost cu 8°C peste media climatică – un nou record. Acest lucru și trei faze calde puternice au dus la o topire fără precedent a calotelor de gheață.

Potențialul pentru energia solară

În același timp, radiația solară în Europa a fost mai intensă decât în ultimii 40 de ani. Consecința pozitivă: în multe părți ale continentului a existat un potențial peste medie pentru generarea de energie solară.

Prognoza meteo 7 aprilie – 8 mai. Se schimbă vremea radical! ANM anunță când scapă românii de frig și ninsori

Experții se așteaptă ca această tendință să continue. În ceea ce privește energia eoliană, producția a fost în general medie. În Europa de Est și de Sud-Est, vântul a suflat la o rată peste medie, în timp ce în Europa de Nord, Centrală și de Vest a fost sub medie. Raportul concluzionează că energiile regenerabile trebuie să fie extinse în continuare.

Înregistrările Copernicus datează din 1979. Serviciul climatic utilizează, de asemenea, date de la stații terestre, baloane, avioane și sateliți începând cu 1950. Datele privind temperaturile, acoperirea cu gheață marină și alte aspecte sunt publicate lunar cu ajutorul analizelor computerizate.