- 
English
 - 
en
Romanian
 - 
ro
Știri interne

Există rate la bancă după moarte? Ce se întâmplă cu creditul după deces, ce prevede legea moştenirii şi cine plăteşte datoriile

13 Jun, 09:06 • Cornel Ghimeșan
Decesul unui deținător de credit la bancă ridică întrebări importante pentru moștenitori, în special legate de cine va continua să plătească ratele. În România, legislația clarifică modul în care se gestionează datoriile defunctului, inclusiv creditele bancare, în cadrul moștenirii.
Există rate la bancă după moarte? Ce se întâmplă cu creditul după deces, ce prevede legea moştenirii şi cine plăteşte datoriile

Există rate la bancă după moarte? Ce se întâmplă cu creditul de la bancă după deces. La decesul unei persoane, averea sa, numită masă succesorală, include toate drepturile și obligațiile acumulate pe parcursul vieții. Aceasta înseamnă că, pe lângă bunurile moștenite, se transmit și datoriile, inclusiv creditele bancare. Trebuie precizat că în cazul în care creditul este asigurat pentru risc de deces, acesta se stinge la decesul titularului, iar moștenitorii nu mai au obligația de a plăti ratele. De asemenea, moștenitorii care nu doresc să preia datoriile defunctului pot renunța la moștenire.

Există rate la bancă după moarte? Structura patrimoniului succesoral şi obligațiile moștenitorilor

Avocatul Traian Pașca a precizat pentru Playtech că patrimoniul succesoral constă din activ (bunurile moștenite) și pasiv (datoriile și obligațiile moștenirii). Conform articolului 1.114 alin. 2 din Codul Civil (Legea nr. 287/2009), moștenitorii legali și legatarii universali sau cu titlu universal sunt responsabili pentru datoriile și sarcinile moștenirii doar în limita bunurilor moștenite, proporțional cu partea fiecăruia. De asemena, conform legii, moștenitorii sunt răspunzători pentru datoriile defunctului numai în limita bunurilor moștenite. Aceasta înseamnă că datoriile nu afectează bunurile personale ale moștenitorilor. Creditorii, inclusiv băncile, pot urmări datoriile doar în cadrul patrimoniului succesoral. Totuși, există o excepție semnificativă: dacă un moștenitor ascunde sau sustrage bunuri din patrimoniul succesoral cu rea-credință, acesta va fi obligat să plătească datoriile moștenirii și cu bunurile sale proprii.

Citeşte şi: Cumpărare vechime la pensie 2024. Se schimbă regula începând cu 1 iulie

Situații în care datoriile nu se moștenesc şi cele de executare silită

Există cazuri în care moștenirea constă doar din datorii, fără bunuri de valoare. În astfel de situații, moștenitorii nu sunt obligați să plătească datoriile cu bunurile lor proprii, deoarece nu au moștenit nimic valoros, iar banca nu îi poate urmări moștenitorii pentru datoriile defunctului. În schimb, dacă moștenitorii acceptă moștenirea și aceasta include imobile ipotecate, banca poate iniția procedura de executare silită a imobilului pentru a recupera datoria. Dacă suma obținută nu acoperă întreaga datorie, moștenitorul va fi urmărit pentru diferență doar dacă a moștenit și alte bunuri.

Citeşte şi: Contribuţiile CAS şi CASS ale angajaţilor part-time se vor calcula, de la 1 iulie, ca pentru un salariu brut de 3.400 de lei

Trăim în secolul vitezei, în secolul în care ORICE este la un click distanța, iar diferențele sunt dictate de calitatea “ambalajului”. Trăim în secolul în care suntem victimele dezinformării ... citește mai mult