Producția internă de gaze naturale a atins nivelul maxim al acestui an, în această săptămână, odată cu finalizarea reviziei programate a zăcământului operat de OMV Petrom la Hurezani, după cum prezintă datele analizate de Profit.ro.
Pe data de 22 octombrie 2023, România, în principal prin cei doi mari producători autohtoni, OMV Petrom și Romgaz, a extras 263,25 GWh de gaze, record al acestui an. Precedentul record fusese înregistrat cu o zi înainte, pe 21 octombrie, de 260,95 GWh.
Pe 20 octombrie, OMV Petrom a dus la bun sfârșit revizia zăcământului de Hurezani, revizie programată care a durat 10 zile. În această perioadă producția internă a fost redusă cu 3,5 milioane mc pe zi, reprezentând aproximativ 15% din actualul nivel al producției interne. În 2023, producția zilnică internă a depășit pragul de 260 GWh doar în alte 2 zile, pe 12 ianuarie și pe 4 mai.
Ultima dată când companiile autohtone au extras mai mult de 263,25 GWh într-o zi (producția de duminică) a fost în urmă cu aproape 11 luni, pe 26 noiembrie 2022, când au fost produși 263,78 GWh. Nivelul ridicat al producției de gaze, care se confruntă cu o reducere naturală ca urmare a îmbătrânirii zăcămintelor, este o veste bună pentru această iarnă, în eventualitatea unei vremi mai reci sau a perturbării lanțurilor de alimentare ca urmare a conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu.
Încă o veste bună constă în disponibilitate, de șeful celui de-al treilea producător autohton, Black Sea Oil&Gas (BSOG), Marc Beacom, de a-și majora producția cu 25% și să o și vândă la preț reglementat. Și nivelul gazelor înmagazinate este unul la nivel record, de peste 101,5% din capacitatea totală, ca urmare a programului de investiții efectuat de Romgaz, conform sursei citate.
Te-ar putea interesa și: România bate recordul la importurile de gaze. Astăzi, importurile au ajuns la 15 milioane metri cubi
Pe data de 23 octombrie, România avea înmagazinate un total de 34,37 TWh de gaze, care acoperă aproximativ o treime din consumul mediu anual intern. Acest lucru nu înseamnă că România va trece de această iarnă consumând exclusiv gaz din producția internă și din depozite, fără a fi nevoită a apela la importuri.
„Din punct de vedere tehnic, când avem temperaturi foarte scăzute, mai mult de 5 zile consecutiv, noi nu vom extrage scoate din depozite cât vom avea nevoie. Iar acel volum mic suplimentar se va achiziționa la costuri foarte mari.
Furnizorii trebuie să fie sănătoși din punct de vedere financiari pt a-l putea cumpăra. Pentru că suntem cu depozitele pline, e adevărat, însă acum urmează o frază ascunsă: pe banii furnizorilor.
Furnizorii și-au îndeplinit obligația de înmagazinare, însă costul nu este inclus în marja de profit prevăzută de legislație”, a explicat Danila Dărăban, director executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) la Profit Energy.forum.
Din cauza gradului ridicat de umplere a depozitelor, prețurile gazelor de pe piețele spot au coborât la începutul lunii sub cel reglementat, de 150 lei/MWh, la care producătorii interni sunt obligați să-l practice în raport cu furnizorii autohtoni în vederea acoperirii consumului casnic și cel al producătorilor de energie termică (PET-urilor).
Odată cu sporirea tensiunilor geopolitice ca urmare a atacului Hamas din Israel, dar și a introducerii de către Sofia a unei taxe de 10 euro/MWh pentru gazul rusesc care tranzitează Bulgaria, prețurile au început să crească atât pe piețele europene, cât și pe cea autohtonă. Dacă pe 6 octombrie prețul spot al gazului pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) coborâse la 137,6 lei/MWh (27,7 euro), în numai 9 zile, acesta s-a apreciat cu aproape 50%, ajungând la 203 lei/MWh (40,88 euro/MWh), record al ultimelor 6 luni, potrivit sursei.