România are un drept de creanță deplin valabil din punct de vedere istoric și juridic asupra Tezaurului aflat la ruși, a spus guvernatorul Mugur Isărescu, în cadrul unui simpozion dedicat chestiunii Tezaurului. Acesta a identificat una dintre piedicile importante în calea recuperării rezervei de aur a României, și anume faptul că problema nu este cunoscută la nivel european.
Pe cale de consecință, Isărescu a anunțat că, în perioada următoare, instituția pe care o conduce îşi va concentra atenţia pe popularizarea la nivel internaţional a subiectului.
„Anul acesta se împlinesc, în decembrie, 107 ani de la evacuarea la Moscova a Tezarului României. Începând din anul 1991, Banca Națională a României a pus consecvent în aplicare o strategie privind prezentarea pentru opinia publică internă și externă a problemei Tezaurului trimis la Moscova și apoi sechestrat de Uniunea Sovietică.
Un drept de creanță al României mai vechi de un secol. Nu suntem la primele acțiuni pe această linie. Cu ocazia aderării Rusiei la Consiliul Europei în anul 1995, România, alături de alte state foste comuniste, au prezentat propuneri pentru restituirea bunurilor confiscate de Uniunea Sovietică. Atunci, comisia pentru afaceri juridice și drepturile omului a Consiliului aprecia că aceste probleme trebuie rezolvate între statele membre interesate.
Ulterior, proiectul de lege invocat de experții ruși a fost respins de Duma de Stat a Rusiei. Această evoluție a evenimentelor a făcut să devină evidentă necesitatea de a informa corect opinia publică internațională pe bază de documente incontestabile. Iar acest lucru a însemnat informarea istoricilor, oamenilor de știință din domeniul cercetării, oamenilor politici, diplomaților și în ultimul rând a decidenților europeni”, a spus guvernatorul României, potrivit Digi24
Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR şi membru al Comisiei comune româno-ruse pentru studierea Tezaurului, a dat asigurări că Banca Națională nu va renunța niciodată la revendicarea Tezaurului. Totodată, acesta a amintit de cele „1.738 de casete cu aur ale Băncii Naționale plus două casete cu bijuterii ale Reginei Maria încărcate într-un tren cu destinația Moscova, cu o valoare totală a transportului de aproximativ 322 milioane lei aur, umat de un al doilea transport care conținea nu doar aur, ci și arhive, lucrări de artă, cărți rare, manuscrise, colecții numismatice și alte valori”.
Și consilierul BNR Adrian Vasilescu a declarat că s-au făcut demersuri importante pentru aducerea Tezaurului în România atât înainte, cât și după Revoluție.
„Lucrurile sunt clare, pentru noi. Tezaurul a plecat într-un context istoric dramatic, iar BNR și-a asumat responsabilitatea de a întreține și după 1990, dar și înainte de 1990 au existat impulsuri de a întreține vie ideea că avem un activ important al Românei aflat în Rusia. După 1990 BNR a susținut aducerea Tezaurului. Cum spunea și Mugur Isărescu, Europa nu știe prea multe despre acest tezaur, dar pentru România lucrurile sunt clare”, a declarat Adrian Vasilescu.
Valoarea întregului depozit făcut la Moscova pe numele BNR era de 321.580.456 lei aur.