Refinanțarea, trecerea la IRCC și la dobânda fixă sunt principalele moduri prin care românii și-au diminuat ratele la credite.
Creșterea costului vieții i-a afectat puternic pe majoritatea românilor în ultimul an, mai mult de jumătate dintre aceștia găsind ca rezolvare reducerea cheltuielilor, în timp ce o treime indică o economisirea drept soluție la problemele financiare, potrivit unui sondaj CURS realizat în luna iulie la cererea Centrului de soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar. (CSALB).
70% dintre respondenți indică utilitățile ca proncipala sursă a problemelor financiare, iar 54% sunt de părere că prețurile la aimente și medicamente reprezintă principala sursă a problemelor financiare. 51% dintre respondenți indică ratele la credite, iar 40% au indicat costurile cu combustibilul și transportul drept sursa care le afectează bugetul. Numai 15% dintre cei chestionați spun că nu au probleme financiare.
Ca soluție pentru gestionarea problemelor financiare, datele relevă că 55% dintre respondenți au redus cheltuielile asociate consumului de alimente, utilități și vacanțe, 29% economisesc și își fac un fond de urgență sau de rezervă, iar 26% spun că și-au luat un job în plus pentru a face față cheltuielilor. Alți 20% spun că informearea și auto-educația reprezintă una dintre soluțiile folosite pentru rezolvarea problemelor financiare.
Citește și: Ce se va întâmpla cu ratele românilor până la final de an. BNR a anunțat valoarea IRCC
În perioada 2022-2023, 76% dintre respondenți spun că nu au avut probleme în relație cu creditorii. Circa 13% dintre români spun că au avut probleme în trecut cu băncile, dar acum nu mai au, iar 6% se confruntă cu probleme în prezent.
În aceeași perioadă, 3% dintre consumatori au avut sau au probleme cu IFN-urile.
„Din fericire, trei sferturi dintre consumatori nu au avut nicio problemă cu băncile sau IFN-urile în ultimii doi ani, deşi ratele la credit sunt pe locul trei, după scumpirea utilităţilor şi a alimentelor, în ceea ce priveşte sursa problemelor financiare cu care se confruntă românii. Acest lucru arată că, în faţa dificultăţilor generate de creşterea costului vieţii, consumatorii s-au grăbit să caute soluţii, nu ţapi ispăşitori.
Fie că şi-au refinanţat creditele, au modificat anumiţi parametri contractuali, trecând de la dobânda variabilă la cea fixă ori de la indicele ROBOR la IRCC, consumatorii de produse şi servicii financiare s-au implicat activ în reducerea ratelor la credite. Ne bucură faptul că soluţia negocierii cu banca sau IFN-ul, prin intermediul CSALB, este pe lista celor mai importante opţiuni pe care le-au avut consumatorii în depăşirea acestei perioade dificile”, spune Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în cadrul CSALB.
Citește și: Credite bancare ipotecare mai scumpe. Ce se întâmplă cu ROBOR și IRCC
În raport cu băncile/IFN-urile creditul de consum sau creditul de nevoi personale reprezintă principala sursă de probleme pentru 54,3% dintre respondenţi, în timp ce creditul ipotecar sau imobiliar (cu garanţie imobiliară) reprezintă principala sursă de probleme pentru 24,1% dintre ei.
În privința modului în care respondenții și-au rezolvat aceste probleme, 33% au reuşit să refinanţeze, să restructureze sau să reeşaloneze creditul, 17% au trecut de la ROBOR la IRCC, în timp ce 16% au trecut de la dobândă variabilă la dobândă fixă. 13% au încercat/reușit să negocieze cu banca/IFN-ul în cadrul CSALB atunci când au întâmpinat o problemă în relaţie cu instituţia de credit.
În 2023, până la începutul lunii septembrie peste 2.000 de consumatori au solicitat prin intermediul CSALB o negociere cu banca sau IFN-ul pentru rezolvarea problemelor din contractele aflate în derulare. Până în acest moment băncile au acceptat să intre în peste 520 de negocieri, iar IFN-urile doar patru.