Pacienții români nu vor mai avea acces așa ușor la medicamente. Timpul pe care trebuie să-l aștepte pentru un tratament de ultimă generație este în medie de 918 zile, adică de aproximativ 3 ani, arată ultimul studiu anual WAIT pentru anul trecut, realizat de EFPIA.
Datele studiului au fost prezentate la evenimentul Intellectual Property and New Health Challenges, de către dr. Ioana Bianchi, director pentru Relații Externe în cadrul Asociației Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
De asemenea, Comisia Europeană a publicat, la finalul lunii aprilie, proiectul de revizuire a legislației farmaceutice europene, pentru a urgenta accesul la tratamente nou autorizate, în toate membrele state.
În 2021 pacienții așteptau în medie pentru un medicament a fost de 899 de zile, chiar o creștere cu 19 zile, potrivit studiului WAIT.
Germania are cel mai rapid acces la medicament, unde durează, în medie, 128 de zile între autorizare și accesul efectiv al pacienților la medicament. Apoi vin Danemarca cu 191 zile și Austria cu 301 zile.
De partea cealaltă cu cel mai greu acces la medicamente se află Malta cu 1.351 zile, România cu 918 zile și Polonia 827 zile.
O veste bună este însă că față de anul anterior, 1 din 3 medicamente autorizate erau disponibile pentru pacienți, față de unu din patru în studiul anterior.
În acest sens, ARPIM a realizat o analiză internă legată de durata de la autorizarea unui medicament şi până la disponibilitatea sa pentru pacienţi, iar concluzia a fost că mare parte din durată este legată de procedurile naţionale.
„Întârzierile sunt cauzate în proporţie de 25% de companii, care depun dosarele, şi 75% de autorităţile naţionale, pentru a lua o decizie de rambursare”, a afirmat dr. Ioana Bianchi.
Astfel, de la depunerea dosarului de către o companie farmaceutică există mai multe proceduri: acceptarea preţului şi includerea sa în Catalogul naţional al preţurilor medicamentelor autorizate de punere pe piaţă în România (Canamed), negocierile cu Casa Naţională pentru Asigurări de Sănătate (CNAS), aprobarea unei hotărâri de guvern pentru includerea moleculelor pe lista medicamentelor compensate şi aprobarea protocoalelor terapeutice pentru noile molecule.
„Există o lipsă de predictibilitate. În ultimii ani au fost câte două actualizări pe an a hotărârii de guvern cu molecule compensate. La fel, există o lipsă de predictibilitate privind publicarea protocoalelor terapeutice”, a menţionat dr. Bianchi.
„Procedurile administrative, de la evaluare până la accesul efectiv al pacienţilor, pot dura cel puţin un an. Dacă ne întoarcem la cele peste 900 de zile, cel puţin un an este din proceduri administrative”, a completat reprezentantul ARPIM.
Noua legislație farmaceutică europeană vizează reducerea perioadei de acces la medicamente inovative pentru pacienți, însă nu ține cont de procedurile la nivel național, conform directorului pentru Relații Externe în cadrul asociației.
Alte articole: Alertă pe piața medicală din România. 3.000 de medicamente esențiale au dispărut din farmacii