Pe fondul unor prognoze optimiste privind producția internă de gaze naturale, România a înregistrat o scădere semnificativă a importurilor de gaze naturale în 2023, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit acestor date, importurile de gaze naturale utilizabile au însumat 2,117 milioane tone echivalent petrol (tep), înregistrând o diminuare de 6,2% față de nivelul din perioada similară a anului precedent, transmite Economica.
În contrast, producția internă de gaze naturale a înregistrat o ușoară creștere, totalizând 7,5 milioane tep în 2023, ceea ce reprezintă o creștere de 1,5% față de anul precedent. Aceste cifre vin să sublinieze eforturile României de a-și consolida resursele energetice interne.
Potrivit estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de gaze naturale ar urma să înregistreze o creștere medie anuală de 3,6% în perioada 2023-2026, ceea ce ar compensa scăderea înregistrată în 2022. Prognozele CNSP indică o creștere a producției de gaze naturale cu 5,6% în 2023, urmată de creșteri mai moderate în anii următori.
Cu toate acestea, importurile de gaze naturale sunt prognozate să înregistreze o scădere semnificativă în perioada următoare. CNSP estimează că importurile vor scădea cu 23,1% în 2023 și vor continua să scadă cu un ritm mediu anual de 2,2% până în 2026. Această tendință ar putea fi atribuită atât creșterii producției interne, cât și unor posibile schimbări în politica energetică și comercială a țării.
Cu toate că România a înregistrat o scădere a importurilor de gaze naturale în 2023, exporturile au rămas relativ stabile, situându-se la 470.000 tep. Acest lucru sugerează o potențială consolidare a poziției României pe piața energetică regională.
În concluzie, deși România se confruntă cu provocări în ceea ce privește importurile de gaze naturale în 2023, există semne promițătoare că țara își va putea consolida resursele energetice interne și va continua să joace un rol important pe piața regională a gazelor naturale.
Schimburile comerciale dintre Uniunea Europeană și Rusia au suferit modificări semnificative în urma restricțiilor impuse de blocul comunitar, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, conform datelor publicate recent de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Atât importurile, cât și exporturile, au înregistrat scăderi substanțiale în comparație cu nivelurile anterioare invaziei. Datele ajustate sezonier arată că ponderea Rusiei în importurile UE a înregistrat o scădere drastică, coborând de la 9,5% în februarie 2022, la doar 1,9% în decembrie 2023. În același timp, ponderea exporturilor UE către Rusia s-a diminuat de la 3,8% la 1,4% în aceeași perioadă.