România a intrat în perioadă de dezinflaţie. Deși în ianuarie s-a înregistrat o creștere bruscă a prețurilor, în 2023 inflația în România a crescut lin, ajungând la 6,61% în decembrie, într-o tendință dorită de dezinflație. Cu toate acestea, în februarie a avut loc o scădere a ratei anuale a inflației la 7,23%, față de 7,41% înregistrată în ianuarie. Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că mărfurile alimentare au înregistrat o creștere de prețuri cu 4,48%, cele nealimentare cu 7,82%, iar serviciile cu 11%.
„Luna februarie a fost în calculele şi în comentariile Băncii Naţionale o lună în care trebuia să ieşim din coama care s-a produs în ianuarie şi pe care Banca Centrală a văzut-o, a văzut-o în imaginaţie şi în calcule. Şi a subliniat foarte clar pentru autorităţi şi pentru populaţie că mersul inflaţiei a fost lin, din ianuarie 2023 până inclusiv în decembrie 2023, în sensul că am avut ceea ce ne doream, adică o dezinflaţie. Deci nu deflaţie, ci dezinflaţie, care înseamnă o creştere încetinită a preţurilor. Din ianuarie şi până în decembrie preţurile au crescut tot mai încet până au ajuns la 6,61% în decembrie, ceea ce a fost ideal pentru România. Banca Naţională a anunţat atunci că această creştere lină se va întrerupe în ianuarie şi aşa a fost, şi că va dura numai în ianuarie, iar imediat după, lucrurile îşi vor relua cursul normal. Aşa s-a şi întâmplat: în ianuarie s-a produs o coamă şi raportul de ieri (miercuri n.r.) al statisticii anunţa exact că şi-a încheiat cursul şi că uşor din februarie intrăm din nou într-o zonă de dezinflaţie”, a declarat Adrian Vasilescu, potrivit Agerpres.
Citeşte şi: Ce se întâmplă cu salariile din Sănătate? Anunț de ultimă oră din partea Ministerului Sănătății
În acest context, BNR a revizuit în scădere prognoza de inflație pentru finalul acestui an la 4,7%, față de 4,8% înregistrat în noiembrie. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anticipat că inflația va ajunge la 3,5% la sfârșitul lui 2025, conform datelor prezentate în februarie.
„Şi noi avem o ţintă (de inflaţie n.r.), nu este 2% ca la Fed, nu este 2% ca la Banca Centrală Europeană, pentru că realităţile României sunt altele, iar această ţintă a României este de 2,5% plus/minus un punct procentual. Deci ţinta de inflaţie se încadrează în România între 2,5% minus 1, adică 1,5%, şi 2,5% plus 1, adică 3,5%. Practic, în 2025 când este prezis că vom ajunge în ţinta de inflaţie asta se referă la pragul de sus al ţintei. Adică în jur de 3,5%”, a mai spus Adrian Vasilescu.
Consultantul BNR a mai vorbit despre impactul liberalizării pieţei energiei şi eforturile depuse pentru a nu avea o inflaţie ridicată: „În 2021, ianuarie, a intrat în vigoare libertatea preţului la gaze. În aceeaşi lună, în acelaşi moment, preţurile au crescut cu 20%, dintr-o dată. Odată când gazele au crescut şi ele cu 20% s-a mai adăugat 2%. Pe urmă încă 20% şi încă 20% şi iată că am fost nevoiţi să plătim un preţ pentru a ne asigura mai departe un curs normal, un curs care să curgă liber la produsele energetice şi la serviciile energetice.
Banca Naţională a intervenit cu politica monetară, cu mult înainte de Fed, care a intervenit abia în martie 2022. Pe urmă în iulie 2022 a intervenit şi Banca Centrală Europeană. Banca Naţională a României a intervenit de două ori. În octombrie 2021 şi în noiembrie 2021, şi dintr-o dată a reuşit.
Calculele arată că aveam neşansa să ne punem în cap o inflaţie de aproape 30% şi nu am avut niciodată o inflaţie peste 16%. Şi acest 16% a fost un vârf în noiembrie 2022. De atunci, din noiembrie 2022 preţurile au început să crească lin, tot mai lin şi am ajuns acum la un preţ care, iată, rata anuală a inflaţiei ajunge cam la acelaşi nivel cu rata de intervenţie a Băncii Naţionale”.