România are nevoie să implementeze Directiva Europeană privind Venitul Minim European! Aceasta întârzie să apară, conform acțiunilor autorităților

Consultanții EY România susțin că, acțiunile concrete ale autorităților din România cu privire la transpunerea directivei europene privind venitul minim european adecvat întârzie să apară.

„După mai bine de un an de la adoptarea Directivei de către Comisia Europeană şi intrarea ei în vigoare, acţiunile concrete ale autorităţilor din România în vederea transpunerii acesteia întârzie să apară. Deşi această Directivă apare într-o anexă publicată pe 13 septembrie 2023 pe pagina de internet a Secretariatului General al Guvernului privind planul anual de transpunere a directivelor UE pentru anul 2024, sesizăm că nu există informaţii suplimentare privind calendarul de transpunere.

Nu în ultimul rând, merită precizat că instituţia competentă desemnată pentru transpunere este Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, iar termenul asumat pentru implementare este 15 noiembrie 2024.”, se comunică într-un material semnat de Claudia Sofianu, partener, lider Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România şi Dan Răuţ, manager, Impozit pe venit şi contribuţii sociale, EY România, conform celor furnizate de știripesurse.

Ai putea fi interesat și de: Câți bani bagă în buzunar un român care lucrează la Pepco. Iată care este salariul unui casier sau al unui șef de magazin

Se modifică Codul Muncii?

Ministerul Muncii urmează să efectueze, conform Planului publicat, o serie de propueri de proiecte pentru modificarea Codului Muncii și a legii cu privire la dialogul social, de Hotărâri de Guvern privind reglementarea mecanismului de stabilire a salariului minim și pentru instituirea Planului de acțiune pentru promovarea negocierii colective.

„Aşadar, urmează 2024 – un an cu o agendă electorală încărcată în România: poate fi toamna viitoare momentul schimbării de paradigmă pentru ceea ce reprezintă conceptul de venit minim adecvat/ decent şi în România? Rămâne de văzut.”, menționează EY România, conform sursei citate.

România trebuie să transpună Directiva Europeană privind Venitul Minim European Adecvat!

Mai mult decât atât, consultanții menționează că, la începutul acestui an, României i se atrăgea atenția asupra faptului că trebuie să transpună în legislația locală Directiva Europeană nr. 2041/2022 privind Venitul Minim European Adecvat (Fair Minimum Wage), un act legislativ controversat, dar și ambițios, care și-a propus să asigure o minimă de protecție socio-economică categoriilor vulnerabile de lucrători din cadrul Uniunii Europene.

„Această directivă a fost construită în jurul idealului de a asigura un cadru unitar, echitabil din punct de vedere social, transparent, predictibil, dar şi adaptat realităţilor cotidiene, în ceea ce priveşte modul de determinare a salariului minim naţional necesar pentru un trai decent (şi nu doar a unuia de subzistenţă) în cadrul statelor membre UE.”, se precizează în continuare, potrivit sursei citate.

Așadar, precum orice directivă europeană, și aceasta are un termen limită de transpunere în legislația națională.

„Reiterăm faptul că statele membre au la dispoziţie pentru transpunerea prevederilor acesteia doi ani de la data intrării ei în vigoare. Cu alte cuvinte, România trebuie să asigure apariţia cadrului legislativ aferent până la finalul anului 2024. Să ne reamintim ce presupune această directivă şi cum ar putea fi implementată, întrucât aceasta permite adoptarea unor scenarii optimiste, care să producă schimbări semnificative în favoarea lucrătorului, dar şi a unor alternative ceva mai „cinice”, să spunem, care, deşi „bifează” prevederile directivei, pot duce la o „îmbunătăţire” a traiului mai mult pe hârtie şi mai puţin în realitate.

Explicaţia este simplă: metodele de calcul recomandate de actul legislativ european aprobat pentru acest „venit minim adecvat” permit ambivalenţa sugerată, deşi, în substanţă, este insuflată adoptarea celor mai favorabile scenarii în aplicarea directivei. Dar acestea nu pot fi, totuşi, impuse statelor membre.”, se adaugă în document, conform celei citate.

Cea mai bună variantă, conform consultanților, este de a determina venitul minim pornind de la valoarea coșului de consum. Pe de cealaltă parte, alternativele ce nu ar aduce neapărat o schimbare pozitivă pentru salariaţii români sunt cele prin care venitul minim pentru un trai decent s-ar baza pe indicatorii economici prevăzuţi de directivă, şi anume valoarea la nivelul de 60% din salariul median sau valoarea a 50% din salariul mediu brut pe economie.

„De ce spunem că valoarea de referinţă a coşului de consum pentru un trai decent poate fi un barometru „fericit” pentru salariatul român? Pentru că, de regulă, valoarea coşului minim de consum are în vedere costurile uzuale pentru: alimentaţie, îmbrăcăminte şi încălţăminte, asigurarea unei locuinţe, dotarea şi întreţinerea acesteia, produse de uz casnic şi igienă personală, servicii, educaţie şi cultură, îngrijirea sănătăţii, recreere şi vacanţă, fond de economii.

Aşadar, un venit minim raportat la toate aceste costuri ale vieţii ar putea reprezenta un venit satisfăcător pentru foarte mulţi dintre cei care formează azi forţa de muncă activă din România. Pe de altă parte, contextul economic din ţară nu pare capabil momentan să susţină o astfel de abordare curajoasă. Ştim că România face parte din grupul ţărilor cu venituri minime statutare, adică din grupul majoritar al statelor cu venituri reglementate prin legi sau statute (spre deosebire de state ca Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia şi Suedia, unde veniturile minime sunt negociate colectiv între sindicate şi angajatori).”, arată analiza, conform celei citate anterior.

Poziția României nu este un avantajoasă, conform documentului citat, în ceea ce privește situația valorii salariului minim garantat (ori a venitului mediu pe economie). Totodată, nici când vine vorba de indicele nivelului prețurilor pentru consumul final al gospodăriilor, nu se află într-o poziție avanatajoasă. Pe scurt, putem spune că România este o ţară cu costuri de trai (relativ) mari, raportat la veniturile (încă) mici ale populaţiei.

Revenind la coşul minim de consum pentru un trai decent, în România valoarea acestuia în 2023 pentru o persoană adultă singură a fost evaluată la 3.807 lei (cu o creştere de aproximativ 40%, de la 2.708 lei anul trecut), conform unui studiu elaborat de Fundaţia Friedrich Ebert România şi Syndex România (raportat la luna septembrie a.c.).

„Aşadar, pentru un astfel de câştig net (minim) venitul brut corespondent ar fi de aproximativ 6.507 lei. Comparativ cu salariul minim brut naţional actual de doar 3.300 lei, este evident că efortul financiar s-ar dubla, ceea ce ar reprezenta o povară economică poate mult prea mare şi greu de susţinut – cel puţin pe termen scurt şi mediu – pentru mediul de afaceri.

Este totuşi un ideal către care ar trebui să tindem cu toţii (de ce nu?), mai ales că în unele sectoare de activitate din ţară acest venit este deja o realitate cotidiană. Sărind de la optimism la realism, ajungem să punctăm şi formulele de calcul ce au la bază indicatorii economici mai sus menţionaţi.

Cum salariul median nu este un parametru de referinţă al rapoartelor de statistică din România, ne rămâne doar să presupunem că autorităţile din România ar putea îmbrăţişa, dacă va fi cazul, metoda de calcul bazată pe valoarea a 50% din salariul mediu brut pe economie.”, se arată în document, conform sursei citate.

Ai putea fi interesat și de: Asigurare opţională la sănătate pentru cei care au doar venituri extrasalariale sub plafonul de 18.000 de lei după majorarea salariului minim. Suma pe care o vor plăti pentru CASS