România se află în fața unei oportunități remarcabile de a-și consolida independența energetică și de a deveni un exportator net de energie, conform unei analize realizate de Institutul European pentru Studii Economice. Cu toate acestea, acest drum nu este lipsit de provocări, iar modernizarea infrastructurii și integrarea eficientă a surselor regenerabile sunt doar două dintre obstacolele majore în calea acestui obiectiv ambițios, transmite Economica.
În cadrul analizei, se subliniază diversitatea mixului energetic al României, cu o prezență semnificativă a combustibililor fosili, dar și o orientare către surse mai curate și regenerabile. Această diversitate oferă țării noastre o poziție privilegiată în peisajul energetic european. Cu toate acestea, politica guvernamentală repetată de plafonare a prețurilor și subvenționare ridică semne de întrebare asupra perspectivei de dezvoltare a sectorului energetic.
„Toţi aceşti factori sunt cruciali în contextul pieţei energetice europene mai largi şi ar putea contribui la definirea rolului României ca jucător cheie în peisajul energetic regional. Cu toate acestea, intervenţiile guvernamentale repetate, prin plafonări de preţuri şi subvenţii, pun sub semnul întrebării perspectivele de dezvoltare ale sectorului energetic românesc”, susţin autorii studiului, economiştii Christian Năsulea, Radu Nechita şi Diana-Florentina Năsulea.
Citește și: România este una dintre statele europene cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022
Autorii studiului, economiștii Christian Năsulea, Radu Nechita și Diana-Florentina Năsulea, atrag atenția asupra impactului asupra gospodăriilor sărace, evidențiind că energia scumpă poate deveni un obstacol economic și social. De asemenea, se subliniază importanța unei abordări realiste și echilibrate în reforma sectorului energetic, ținând cont de realitățile economice și sociale ale României.
Rolul critic al energiei nucleare este evidențiat în studiu, cu referire la Centrala Nucleară de la Cernavodă și Proiectul Reactoarelor Modulare Mici (SMR) de la Doicești. Acestea reprezintă puncte cheie în strategia energetică a țării, oferind un potențial semnificativ pentru creștere și dezvoltare. Pe fondul creșterii adopției energiei solare, studiul atrage atenția asupra necesității unei abordări echilibrate în subvenționarea surselor regenerabile, subliniind importanța adaptării infrastructurii de distribuție la noile cerințe și la fluctuațiile de producție.
Politica guvernamentală de plafonare a prețurilor la electricitate și gaze naturale este criticată pentru impactul său contraproductiv. Autorii subliniază că aceste intervenții pot afecta negativ furnizorii de energie și pot genera pierderi inutile de resurse.
„Intervenţiile guvernamentale recente, precum plafonarea preţurilor la electricitate şi gaze naturale, sunt criticate pentru abordarea lor contraproductivă. Guvernul României a decis prelungirea plafonării preţurilor la electricitate şi gaze naturale pentru anumite categorii de consumatori, în ciuda recomandării Comisiei Europene de a elimina aceste plafoane”, se mai precizează în raport.
În ceea ce privește politica publică, studiul recomandă abordări realiste și coherente, care să țină cont de nevoile reale ale populației și de cerințele sectorului energetic. Printre recomandări se numără diversificarea surselor de energie, accelerarea dezvoltării centralelor nucleare și evitarea supra-subvenționării surselor regenerabile.
În concluzie, abordarea corectă a sectorului energetic în România necesită un echilibru între realitățile economice, sociale și mediul înconjurător. O politică energetică coerentă și sustenabilă poate oferi o direcție clară pentru un viitor energetic accesibil și durabil pentru toți românii.
Te-ar putea interesa și: Firmele din România au plătit cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană în 2023