România este singura țară UE care are putere agricolă între țările membre, cu condiții pedoclimatice extrem de favorabile agriculturii, însă cu toate acestea, este dependentă de importuri masive de produse agroalimentare, a notat Agerpres.
Această dependență de strictă necesitate, ne poate agrava securitatea alimentară, iar carnea de porc este doar unul dintre acestea, susține președintele Asociației Fermierilor din România AFR, Daniel Botănoiu.
„Neavând sectorul zootehnic dezvoltat, suntem obligaţi să „importăm” produse alimentare de la partenerii europeni, dar şi de pe pieţe terţe. Asta a făcut ca şi în anul agricol 2021/2022, România să realizeze un deficit comercial foarte mare, ceea ce denotă o dependenţă netă a României de importul de produse agroalimentare, în special: carne de porc, tăiată şi în viu. Acest lucru imprimă riscuri majore cu privire la securitatea alimentară şi nu numai. Uneori cu privire la agricultură suntem captivaţi de anumite realizări, în realitate, problemele noastre, atât din punct de vedere cantitativ, calitativ şi valoric când vorbim de producţia agroalimentară, rămân extrem de grave, din cauza eficienţei economice scăzute în ansamblul ei”, a declarat preşedintele AFR.
Tot el este de părere că trebuie să fie rezolvată cât mai repede această situație a balanței comerciale cu cele două paradoxuri cu care se confruntă România.
„Realizăm recorduri la unele culturi agricole, ocupând primele locuri în Europa, dar suntem dependenţi de importurile de produse alimentare până la limita de a ne afecta grav securitatea alimentară. De asemenea, România este singura putere agricolă între ţările membre ale UE cu condiţii pedoclimatice extrem de favorabile agriculturii, dar dependentă de importuri masive de produse agroalimentare de strictă necesitate”, a menţionat Botănoiu.
De asemenea, numărul porcilor crescuți anul trecut în fermele românești a fost de 17 ori mai mic decât în anii de dinainte de Revoluție și de 7 ori față de anul 2000, potrivit balanței comerciale în condițiile în care România importă anual carne de porc de peste 750 de milioane de euro.
„Doar circa 750.000 de porci au fost crescuţi în anul 2022 în fermele româneşti. De 17 ori mai puţin decât în anii de dinainte de Revoluţie şi de 7 ori mai puţin decât în 2000. Ce s-a întâmplat, în ultimele trei decenii, cu această ramură a zootehniei care odinioară hrănea o ţară întreagă? Eşecul statului în lupta împotriva pestei porcine e doar ultima dintr-o listă lungă de cauze. Efectul: importuri masive de carne de porc în situaţia în care suntem primii producători de porumb boabe la nivel european.
De asemenea, doar o cincime din carnea de porc pe care au cumpărat-o românii în 2022 a provenit din fermele din România. Iar din aceşti 20%, doar jumătate sunt animale născute şi crescute în România, restul fiind importuri de animale vii. Calculul nu acoperă şi suinele crescute în gospodării pentru consum propriu sau cele vândute la negru; cifra acestora este, oricum, în scădere în ultimii ani”, arată preşedintele AFR în analiza sa privind piaţa porcului din România.
Daniel Botănoiu insistă pe deciziile luate cu întârziere în politică, deoarece acestea continuă să lase o mare amprentă negativă asupra sectorului important din zootehnie.
„Consumul de carne de porc a crescut uşor, dar nu din producţie autohtonă. Importurile de carne de porc nu duc decât la plata fermierilor din alte state. Este surprinzător pentru că, dacă vă uitaţi la statistici, la ce importăm, la deficitul balanţei de plăţi şi aşa mai departe, pe locul unu la partea de produse alimentare este de departe carnea de porc.
După apariţia pestei porcine africane în fermele din România, importul de carne de porc a crescut de la 290.000 de tone, cât era în 2017, la aproape 500.000 de tone în 2019, iar in 2022, la 750.000 de tone aşa cum reiese din datele Institutului de Statistică”, a mai spus el.
Alte articole: Bilanț record. Din cauza importurilor masive de carne de porc, România pierde anual 1 miliard de euro