Exportul de gaz către Republica Moldova urcă la două milioane de metri cubi zilnic, începând de azi, pentru săptămâni la rând. Moldovenii stăteau la 1,8 milioane de metri cubi, a transmis economedia.ro.
Așadar, România devine cel mai important furnizor de gaze pentru Republica Moldova. Noi le exportăm 2 milioane de metri cubi, în timp ce ei consumă 1,8 milioane metri cubi, restul stochează pentru la iarnă.
Pe parcursul întregului an, România nu a fost singurul exportator de gaze pentru moldoveni, Gazprom a avut acest rol, în special cu forțe de gaz suplimentar pentru iarnă.
Potrivit informațiilor Transgaz (operatorul Sistemului Național de Transport și care va prelua și operarea SNT din Moldova), România, pe lângă exportul direct de gaz către Basarabia, asigură și tranzitul unor cantități care vin din coridorul sudic, via Turcia și Bulgaria, către Ucraina.
Moldovenii stochează gaze pentru la iarnă în Ucraina, care are o capacitate uriașă de depozitare, 30 de miliarde de metri cubi. Mai multe state europene, printre care și România, și-au exprimat intenția de a stoca gaze în subteranul Ucrainei. Moldovenii ar putea stoca și la noi, după cum spune directorul Transgaz, Ion Sterian.
„Volumele de gaze de tranzit tot ale lor sunt, le înmagazinează în Ucraina. După discuțiile mele cu Prim Ministrul Dorin Recean și ministrul Energiei Victor Pârlicov, vor înmagazina și la noi”, spune Sterian, potrivit sursei citate.
De asemenea, România are o capacitate de depozitare subterană de 3,2 miliarde de metri cubi, din care un grad de umplere de 90%, solicitat de UE, adică aproximativ 2,9 miliarde de metri cubi.
La import, Bulgaria intră 8,2 milioane de metri cubi în România pe conducta T1 care traversează Dobrogea. Astfel, pe aceeași T1 ies către Ucraina 3,8 milioane de metri cubi, a mai spus sursa citată. În acest moment, România este deja la o umplere de 75% din depozitele de gaze. Mai mult, România mai înregistrează export și către Ungaria.
Alte articole: Importurile de gaze ale României, în scădere dramatică. INS prezintă creșterile producției interne