Adrian Vasilescu, consilier de strategie al Băncii Naționale a României (BNR), a declarat joi, în cadrul emisiunii Talk B1 de la B1 TV, că România nu se îndreaptă spre o recesiune în 2025, în ciuda creșterii economice modeste din anul precedent, estimată la doar 0,8%. În opinia sa, în pofida acestui avans redus, economia României se mișcă în același ritm cu alte economii europene, multe dintre ele confruntându-se cu probleme similare. Cu toate acestea, Vasilescu avertizează că riscurile economice interne sunt semnificative și nu trebuie ignorate.
Te-ar mai putea interesa și: Vești bune pentru românii cu economii în aur. Ce trebuie să știi despre BNR
Printre vulnerabilitățile principale se află inflația, care deși a fost temporar temperată în primele luni din 2025, rămâne un pericol major. Oficialul BNR a menționat faptul că presiunile inflaționiste au revenit în întreaga lume spre finalul anului 2024, inclusiv în economii avansate precum SUA și Regatul Unit.
„Nu e niciun semn de recesiune. Creșterea de anul trecut a economiei sub 1% e, într-adevăr, modică, nu ne ajunge, dar dacă ne uităm în jur, o să vedem că într-o UE cu 27 de țări foarte puține au avansat cu creștere economică și multe sunt pe aceeași linie cu noi”, a declarat Vasilescu.
Acest fenomen global, apărut după o perioadă de dezinflație, ridică semne de întrebare asupra stabilității prețurilor și impune vigilență sporită din partea autorităților monetare. În acest sens, Vasilescu a evidențiat intervențiile BNR din lunile ianuarie și februarie 2025, care au contribuit la calmarea prețurilor și la menținerea traiectoriei dezinflaționiste, dar a avertizat că instabilitatea poate reveni oricând.
„E mică creșterea eocnomică, dar e în ritmul cu tovarășii noștri de drum din UE. Pe de altă parte, sigur că se vorbește de recesiune, dar dacă privim serios ce e în jur cu noi, nu e timp de recesiune în acest moment. Nu va fi o recesiune în 2025 sau nu cred că va fi o recesiune în 2025. Pe datele de acum, nu”, a explicat acesta.
Un alt aspect îngrijorător este deficitul bugetar, care a depășit pragul de 8,8% din PIB în 2024, devenind o amenințare sistemică pentru echilibrul macroeconomic al țării. Vasilescu subliniază că obiectivul Guvernului pentru 2025 este reducerea acestui deficit la 7%, un demers dificil, dar necesar pentru a evita sancțiuni europene și pierderea încrederii investitorilor.
„Noi avem nevoie să stăpânim inflația și dacă ne uităm la ce se întâmplă cu prețurile, că e o problemă a întregii lumi, în lunile octombrie, noiembrie și decembrie s-a întâmplat un fenomen greu de explicat – dintr-odată în America, Marea Britanie și toată UE s-a întors inflația, după ce toată zona asta intrase într-un ritm bun de dezinflație. Și dintr-odată s-a întors inflația”, a adăugat consilierul BNR.
El a reamintit că România are un interval de șapte ani pentru a reveni la limita europeană de 3% din PIB, dar succesul acestui plan depinde în mare măsură de competitivitate, de creșterea economică și de o politică fiscală coerentă pe termen lung.
„Foarte puține țări din UE au reușit să pună punct inflației din ianuarie. Noi am reușit! Noi am revenit în dezinflație, dar nu trebuie să ne culcăm pe o ureche, că sunt greu de stăpânit prețurile. BNR a interveni cu măsuri benefice și a calmat prețurile. În ianuarie și februarie suntem în avans pe dezinflație”, a explicat acesta.
În plus, consilierul BNR a avertizat asupra riscurilor externe în creștere, într-un context global dominat de incertitudine, tensiuni comerciale și decizii politice impredictibile. A făcut referire la posibila revenire a politicilor protecționiste în SUA, în special dacă Donald Trump va redeveni președinte, ceea ce ar putea afecta fluxurile comerciale și echilibrul economic internațional. În acest climat instabil, România trebuie să-și întărească reziliența și să adopte politici economice prudente, menite să reducă vulnerabilitățile interne și să consolideze stabilitatea financiară.
„Bugetul reprezintă o puternică îngrijorare, că bugetul are un deficit mare. A fost de aproape 9% în 2024 și avem un obiectiv nou pentru 2025, anume reducerea deficitului de la aproape 9% la 7%. Avem 7 ani răgaz să aducem deficitul în linie normală – 3%, norma europeană – raportat la PIB-ul României. Aceste măsuri depind de competitivitate, de creștere economică, depind în primul rând de un ritm de dezvoltare pe termen lung”, a afirmat el.
Te-ar mai putea interesa și: BNR rămâne prudentă şi menţine dobânda-cheie la 6,5%, în cea de-a treia şedinţă de politică monetară din 2025