România a împrumutat astăzi 4 miliarde de dolari prin vânzarea de titluri pe 5 ani și 10 ani, în valoare de câte 2 miliarde de dolari pentru fiecare maturitate. Suma este similară cu cea atrasă în ianuarie anul trecut, la prima ieșire pe extern din 2023, conform datelor analizate de Profit.ro.
Guvernul are nevoie de împrumuturi de 181 miliarde de lei anul acesta, sub nivelul de 203 miliarde lei de anul trecut, pentru a acoperi deficitul bugetar, previzionat la 5% din PIB (aproximativ 86,6 miliarde lei) precum și pentru a refinanța datoria veche care ajunge la plată în 2024, în sumă de circa 94,4 miliarde lei.
Subscrierile din partea investitorilor au ajuns până la 15,5 miliarde de dolari, un nivel foarte ridicat. Cererea puternică a ajutat România să reducă costul împrumuturilor cu 30 de puncte de bază față de cele anunțate inițial, la T+195 pp pentru cele pe 5 ani și la T+235 pentru cele pe 10 ani.
În prima parte a zilei a fost avansat, pentru titlurile pe 5 ani, un cost orientativ de T+225 puncte de bază (T sunt titlurile SUA pe perioadă echivalentă, cele pe 5 ani având un randament de 3,75% azi), respectiv T+265 puncte de bază pentru cele pe 10 ani (T – 4,4%).
Aranjorii emisiunii de azi sunt BNP Paribas, Goldman Sachs Bank Europe SE, Morgan Stanley, ING, Raiffeisen Bank International și Unicredit. Vânzarea planificată vine după ce Polonia, Ungaria și Slovenia au contribuit la împrumuturi totale record pentru piețele emergente în primele zile ale anului 2024, profitând de condițiile de finanțare favorabile.
Cu un plan de reducere a deficitului bugetar din acest an la 5% din PIB, de la aproximativ 5,7% în 2023, România își propune să obțină până la 9,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale în acest an. Ministerul de Finanțe de la București a declarat că plănuiește, de asemenea, să se aventureze pe noi piețe în acest an, cu emisiuni de obligațiuni verzi și Samurai, pentru a-și diversifica baza de investitori.
Guvernul a împrumutat în 2024 o sumă record, de 203 miliarde de lei. Necesarul de finanțare pentru 2023 a fost anunțat inițial la 160 miliarde de lei, nivel aferent unui deficit de 4,4% din PIB, după care, în contextul majorării estimării de deficit bugetar, a fost crescut succesiv la 180 de miliarde de lei, la 200 de miliarde de lei, iar în final la 205 miliarde de lei (la mijlocul lunii decembrie).
Suma de 203 miliarde de lei include și un anumit nivel de împrumuturi luate mai din timp pentru necesarul din 2024, dar nu este clar cât. În 2023, Guvernul s-a împrumutat de trei ori de pe piețele externe, de două ori în ianuarie și din nou în septembrie.
La începutul lunii ianuarie a anului trecut, România a împrumutat 3,99 miliarde de dolari, prima ieșire pe piețele externe. La final de ianuarie, Finanțele au mai ieșit o dată pe piața externă pentru a lua bani, cu obligațiuni în euro. Guvernul a împrumutat 2 miliarde de euro prin redeschiderea unor emisiuni de obligațiuni în euro, al doilea împrumut luat de pe piețele externe în aceeași lună. Ulterior, statul a împrumutat la mijlocul lunii septembrie 3,25 miliarde de euro prin două emisiuni de eurobonduri, pe 5 și 10 ani.
Te-ar putea interesa și: Culmea agriculturii. Grâul şi porumbul se vând cu 20-30% mai ieftin decât acum un an, dar pâinea, carnea şi laptele sunt mai scumpe cu 4-12%
În anul 2024 necesarul brut de finanțare la nivel guvernamental este de aproximativ 181 miliarde lei, excluzând instrumentele de cash management.
Volumul împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanțelor de pe piețele interne și externe este estimat la un nivel similar necesarului brut de finantare, de aproximativ 181 miliarde lei, cu circa 10,8% mai puțin față de volumele atrase în 2023 (203 miliarde lei), fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 5% din PIB (aproximativ 86,6 miliarde lei) precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2024, în sumă de cca 94,4 miliarde lei. Se estimează că deficitul bugetar se va finanța în mod egal din surse interne și externe.
Volumul indicativ al împrumuturilor de pe piețele externe este estimat la aproximativ 12-13 miliarde euro prin:
1. emiterea de euroobligațiuni inclusiv prin plasamente private, într-un volum de 8,5-9,5 miliarde euro (echivalent), în funcție de evoluțiile, condițiile și oportunitățile oferite de aceste piețe și realizarea de operațiuni de răscumpărare anticipată și preschimbare parțială a unor serii de euroobligațiuni existente în scopul administrării vârfurilor de plată din anii 2024-2025.
În cursul anului 2024 Ministerul Finanțelor intenționează să lanseze primele emisiuni de euroobligațiuni verzi green bonds, în baza Cadrului suveran de obligațiuni verzi adoptat de Guvern. De asemenea, în vederea diversificării bazei investiționale, se intenționează lansarea de obligațiuni Samurai, obligațiuni lansate pe piața japoneză.
2. disponibilizarea sumelor de cca 2 miliarde euro de către CE în cadrul Facilității de Redresare și Reziliență;
3. trageri din împrumuturi contractate de la instituții financiare internaționale estimate la cca 1,5 miliarde euro. Sumele obținute în urma prefinanțării nevoilor aferente anului 2024 în cursul anului 2023 consolidează nivelul buffer-ului la sfârșitul anului 2023.
În anul 2024 se estimează menținerea nivelului bufferul-ui în valută, reducerea acestuia avându-se în vedere doar în scenariul unui necesar brut de finanțare mai mare decât cel estimat inițial. Cu toate acestea, în funcție de condițiile de piață și de modul de implementare a planului de finanțare propus pentru anul 2024, se poate avea în vedere continuarea consolidării rezervei financiare în valută existentă la dispoziția Trezoreriei Statului.