Siguranţa seismică a clădirilor a devenit una dintre principalele priorităţi ale Ministerului Dezvoltării, iar un pas important a fost făcut cu lansarea primei hărţi interactive a riscului seismic din România. Aceasta harta va identifica unităţile administrativ-teritoriale expuse la risc seismic, care vor putea solicita finanţare de la minister pentru consolidarea clădirilor. Potrivit ministrului Cseke Attila, harta va ajuta, atât locuitorii să înţeleagă în ce zone riscul seismic este mai mare, cât şi autorităţile locale să obţină fonduri necesare consolidării clădirilor vulnerabile, potrivit zf.ro.
„Siguranţa seismică a clădirilor constituie una dintre principalele priorităţi ale Ministerului Dezvoltării şi, începând de astăzi, România va avea prima hartă cu unităţile administrativ-teritoriale vizate de riscul seismic, care vor putea cere finanţare de la minister pentru consolidarea clădirilor”, a precizat ministrul Cseke Attila, în cadrul unei conferinţe de presă.
Puteți consulta harta aici.
Te-ar mai putea interesa și: Cutremur neobișnuit în România. Seismul atipic care a înspăimântat românii
foto: cutremur
În perioada 2022-2023, Guvernul României a aprobat mai multe programe de investiţii care se implementează prin Ministerul Dezvoltării, pentru siguranţa seismică a clădirilor publice, blocurilor de locuinţe, şcolilor, spitalelor şi altor clădiri de importanţă publică. În prezent, sunt derulate 98 de proiecte care vizează consolidarea acestora.
„Prin aceste programe, avem deja în derulare 98 de proiecte care vizează siguranţa seismică a şcolilor, spitalelor, a blocurilor de locuinţe şi a clădirilor publice, şi fac un apel ferm către autorităţile locale să conlucreze pentru a expertiza clădirile, cu finanţare de la Ministerul Dezvoltării, care prezintă vulnerabilităţi, astfel încât, în cel mai scurt timp posibil, să acceseze fondurile puse la dispoziţie de minister”, a transmis ministrul Cseke Attila, care a reiterat că finanţarea lucrărilor este asigurată 100% de la bugetul de stat, inclusiv expertiza de risc seismic necesară cererii de finanţare.
În cadrul Programului naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, au fost semnate până acum 66 de contracte de finanţare în valoare totală de 1.126.198.835 de lei. Dintre acestea, 7 contracte în valoare de 258.497.594,34 lei vizează blocuri de locuinţe. În cadrul altor programe naţionale, precum „Şcoli sigure şi sănătoase” şi „Mihail Cantacuzino” pentru spitale, au fost semnate 30 de contracte de finanţare în valoare totală de aproximativ 860 milioane de lei. Suplimentar, prin fonduri europene, Ministerul Dezvoltării finanţează consolidarea a 39 de blocuri de locuinţe şi 165 de clădiri publice, în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
În ciuda acestor progrese, ministrul Cseke Attila a spus că autorităţile locale sunt responsabile de întocmirea documentaţiei necesare pentru proiectele de consolidare şi că există o mare nevoie ca proiectele mature, care pot fi finanţate, să fie depuse pentru a sprijini siguranţa publică. De asemenea, ministrul a remarcat că până acum, din toate contractele semnate prin cele trei programe, doar 11 blocuri de locuinţe şi 3 şcoli din Bucureşti beneficiază de finanţare, ceea ce este considerat un număr prea mic, având în vedere riscul seismic crescut al capitalei, care se află printre primele 10 capitale din lume expuse acestui risc.
„Avem prea puţine contracte la nivel naţional şi la nivelul municipiului Bucureşti, în condiţiile în care Capitala ţării este printre primele 10 Capitale din lume expuse riscului seismic. Pentru că viaţa şi siguranţa oamenilor este cea mai importantă, trebuie să reuşim să consolidăm cât mai multe dintre aceste clădiri, în fiecare an, inclusiv în Bucureşti”, a spus ministrul.
80% din unităţile administrativ-teritoriale din România, respectiv 2.681 de localităţi, au fost incluse pe harta riscului seismic, care poate fi accesată public pe site-ul Ministerului Dezvoltării. Printre acestea se numără şi zone mai puţin expuse, precum judeţul Gorj, unde au avut loc cutremure neaşteptate ce au provocat daune semnificative la clădiri publice şi şcoli.
Te-ar mai putea interesa și: Cutremur la Vodafone România. Cine este noul lider care preia conducerea gigantului!