România, pe marginea prăpastiei. Economiștii trag un semnal de alarmă despre viitorul economic al țării!

Economiștii nu văd un viitor roz pentru economia țării. În cadrul conferinței de specialitate de la Energy Expo 2024, Daniela Dărăban a spus că România este în întârziere în comparație cu alte state europene, venind „ultimii la masă” în ceea ce privește atragerea de servicii și tehnologii esențiale pentru investiții. Ea a evidențiat dependența totală a sectorului de cadrul de reglementare, accentuând necesitatea schimbării modului de luare a deciziilor, potrivit știripesurse.ro.

„Suntem 100% dependenţi de cadrul de reglementare, iar aici o spun (…) cu toată responsabilitatea. Modul de luare a deciziilor trebuie să se schimbe. Dacă ar fi să fim oneşti, cadrul de reglementare nu trebuie să devină unul sofisticat, ci flexibil, adaptat nevoilor instrumentelor moderne.

Noi ar trebui să ne orientăm către potenţialii prestatori de servicii şi furnizori de echipamente, ca să putem să planificăm pentru următorii ani, în funcţie de investiţiile pe care le avem în vedere, serviciile şi bunurile de care avem nevoie. Pentru că o altă provocare la fel de serioasă este accesul în timp la aceste bunuri şi furnizori de servicii.

Nu trebuie să uităm că suntem într-o competiţie bună, pentru că toate statele europene fac acest tip de investiţii în momentul de faţă în reţele. Există o cerere foarte mare şi pentru tehnologii, şi pentru servicii. Din acest punct de vedere, aş spune că România iar este un pic întârziată.

Venim ultimii la masă, pentru că noi nu putem, în momentul de faţă, să le oferim celor care ne pot ajuta cu servicii şi tehnologii o perspectivă foarte clară de planificare a investiţiilor necesare”, a transmis Daniela Dărăban, scrie AGERPRES.

Te-ar mai putea interesa și: Marcel Ciolacu, mesaj de interes național pentru români. „Totul acum este despre economie”

foto: economia țării / potrivit economiștilor

România, pe marginea prăpastiei. Economiștii trag un semnal de alarmă despre viitorul economic al țării!

Dărăban a descris transformările din sectorul energetic, comparând rețelele de distribuție cu evoluția telefoanelor, de la cele fixe la smartphone-uri, indicând necesitatea adoptării de noi tehnologii care să îmbunătățească distribuția energiei.

„Legat de investiţii, cred că aş pleca de la premisa pe care cred că o acceptăm cu toţii – schimbările pe care le vedem în sectorul energetic, de la modul în care producem energia, noile tehnologii care se dezvoltă şi intră pe piaţă foarte repede până la modul în care consumăm energia. Este o schimbare totală de paradigmă. Reţelele intră într-o nouă etapă. Eu am încercat odată să dau un exemplu aşa mai plastic pentru reţelele de distribuţie… Este precum schimbarea de la telefonul fix de acasă, unde primeai apeluri, până la smartphone-ul pe care îl avem astăzi.

Deci, efectiv aşa ar trebui să se dezvolte reţelele de distribuţie, în sensul în care astfel de tehnologii să le putem implementa în partea de distribuţie energie, care istoric a fost un segment al sectorului energetic cu un rol destul de bine definit. (…) Vom avea nevoie de flux bidirecţional, trebuie să facem prognoze pe consum, trebuie devenim un fel de dispeceri pentru noul mod de a produce şi a consuma energie fără investiţii. Toate aceste schimbări sunt benefice atât pentru partea de producţie, pentru că înseamnă noi surse, investiţii, dezvoltare economică, plus, bineînţeles, un model de producţie mai sustenabil până pe partea de consum”, a menţionat Dărăban.

Alexandru Chiriță a abordat problema penuriei de resurse umane în contextul investițiilor necesare pentru tranziția energetică. El a spus că, în prezent, atât Electrica, cât și competitorii din piață se confruntă cu dificultăți în găsirea forței de muncă competente pentru a susține aceste investiții pe termen lung.

„Pentru noi este foarte important în acest moment să ne uităm nu în sfera imediată a acestor schimbări, ci în orizontul de timp 2030 şi după. Ca şi context, cum bine se cunoaşte, suntem într-o perioadă de tranziţie energetică. Avem această nouă integrare a tuturor resurselor regenerabile, dar în acelaşi timp trebuie să ne asigurăm că şi investiţiile în ceea ce înseamnă zona de distribuţie ţin pasul şi, nu în ultimul rând, ce înseamnă servicii.

Un aspect de care suntem foarte preocupaţi este asigurarea resursei umane în vederea realizării acestor investiţii. Constatăm că, în momentul de faţă, atât noi, cât şi competitorii noştri şi colaboratorii din piaţă, ne confruntăm cu o penurie de resurse umane asupra căreia ne aplecăm cu precădere. Aici vorbim de investiţii în noile generaţii care vor veni şi care ne vor sprijini în realizarea acestor investiţii, tocmai pentru că ele sunt pe termen lung”, a apreciat Chiriţă.

Chiriță a explicat că Grupul Electrica lucrează la integrarea tuturor componentelor necesare pentru tranziția energetică, inclusiv distribuția, furnizarea și serviciile, punând accent pe energia verde. El a vorbit despre importanța implementării rapide a tehnologiilor noi, inclusiv inteligența artificială.

„În ceea ce priveşte Grupul Electrica, se integrează practic toate componentele acestei tranziţii. Vorbim de distribuţie, de furnizare, de servicii şi, nu în ultimul rând, de producţie şi cu precădere vorbim de energie verde.

Este important, totodată, pentru noi să ne asigurăm că integrăm tot ce înseamnă tehnologie nouă. Vorbim despre inteligenţa artificială şi de cum o integrăm noi acum, pentru viitor, în sprijinul angajaţilor noştri şi partenerilor noştri, astfel încât să putem să creştem eficienţa.

Într-un context care, în momentul de faţă, este foarte accelerat, această tehnologie trebuie implementată cât mai repede, astfel încât să putem să ne ajutăm să depăşim toate aşteptările pe care le avem în următoarea perioadă”, a afirmat Alexandru Chiriţă.

Mihaela Frăsineanu a subliniat că România trebuie să își crească competitivitatea atât pe piața europeană, cât și pe cea internațională, prin dezvoltare economică și socială sustenabilă. A accentuat importanța adaptării la schimbările climatice și utilizarea resurselor regenerabile, menționând că România dispune de bogății naturale care trebuie utilizate eficient pentru a promova reindustrializarea.

„Pentru a creşte din punct de vedere economic, dar şi din punct de vedere social este nevoie să o facem sustenabil şi este nevoie să fim din ce în ce mai competitivi pe această piaţă, atât europeană, cât şi internaţională. Şi asta înseamnă, din toate punctele de vedere, ceea ce vom regăsi şi în strategiile şi în planurile de acţiune, fie că vorbim de adaptarea la schimbările climatice, fie că vorbim de economia circulară a României, decuplarea de resursele naturale neregenerabile, pentru că principalul lucru pe care trebuie să-l facem este să trecem spre alte resurse, să folosim acele resurse care există din belşug şi care sunt regenerabile. Le putem folosi la nesfârşit, având într-adevăr grijă cum anume le folosim, pentru că nu vrem să epuizăm nici acest domeniu şi nu vrem să afectăm din niciun punct de vedere”, a afirmat Frăsineanu.

Frăsineanu a menționat necesitatea unor brevete de invenție care să transforme rezultatele cercetării în politici publice mai bune, creând parteneriate între mediul de afaceri, academic și de cercetare. Aceasta a spus că România depinde în proporție de doar 10% de materiile prime din import.

„Este foarte, foarte mare nevoie, în primul şi în primul rând de cercetare şi inovare. E nevoie de brevete de invenţii şi ca rezultatele cercetării şi inovării să se regăsească în politici publice din ce în ce mai bune, care să fie create în parteneriat cu mediul de afaceri, cu mediul academic, cu cercetători, cu inovatori, în aşa fel încât stimularea celor mai noi descoperiri în domeniu să fie integrată în această dezvoltare economică decuplată de consumul excesiv de resurse şi materiale. În planul de acţiune pentru economia circulară a României am pornit de la ideea că depindem doar în proporţie de 10% de materii prime din import. Asta înseamnă că suntem o ţară bogată şi că trebuie doar să schimbăm modul în care folosim aceste resurse ca să reindustrializăm România, de data aceasta pe principii mai mult decât sustenabile”, a susţinut Mihaela Frăsineanu.

Tudor Prisecaru a menționat că toată Europa se concentrează pe reindustrializare, subliniind importanța unei resurse umane competente pentru a sprijini acest proces. El a discutat despre necesitatea de a crea o bază solidă pentru inovare, punând accent pe integrarea cercetării în practica industrială.

„Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, pe lângă o serie de politici adecvate, trebuie să se regăsească şi în inginerie, care să creeze de fapt baza pentru inovare, pentru că doar lucrând observi ce este nou, ce nu există, ce trebuie să faci. Şi atunci apare şi premisa inovării (…) Sigur că, în momentul în care lucrezi, apare şi oportunitatea inovării. Pentru asta, deocamdată suntem în faza de tranziţie.

Avem şi cele cinci institute care expun aici (la Energy Expo 2024, n.r.). Se văd foarte multe produse ale cercetării, însă ele trebuie transpuse în practică, trebuie trecute într-o tehnologie de fabrică, ceea ce nu este uşor, şi apoi trebuie omologate. Suntem în faza în care trebuie să creăm această bază de producţie, o industrializare. Toată Europa îşi pune problema reindustrializării.

Am întrebat şi eu „Cu cine?”. Deocamdată, economiştii se ceartă între ei cu privire la apariţia profitului. Nu putem vorbi în momentul de faţă de un profit. Întâi trebuie să construim şi apoi vom vedea şi profitul şi mai ales trebuie să construim având o resursă umană capabilă pentru aşa ceva”, a explicat Prisecaru.

A mai spus că România trebuie să investească în formarea resurselor umane capabile să colaboreze eficient pentru a stimula inovarea.

„Ar fi tragic să reîncepem industrializarea fără o resursă umană competentă, pregătită şi capabilă să lucreze în inter-cooperare. Dacă punem întrebarea astăzi care e diferenţa între co-creare şi cooperare, o să vedeţi că nu prea primim răspunsuri. Co-crearea înseamnă să lucrezi împreună cu ceilalţi şi să creezi ceva. Noi ştim să cooperăm, să integrăm, dar mai e un pic până când să ajungem şi să co-creăm.

Pentru asta avem mecanismele pe care le vedem, astăzi, în strategii şi în alte documente normative sau legislative. Trebuie să le punem în aplicare şi mai ales pentru asta trebuie să alocăm fonduri”, a subliniat

Te-ar mai putea interesa și: Crește salariul minim pe economie! Cât vor căștiga românii din ianuarie 2025?