România riscă să rămână fără premier. Motivul pentru care Marcel Ciolacu amenință cu demisia! „Îmi asum măsurile cap-coadă. România nu își mai poate permite această situație”
Premierul Marcel Ciolacu a deschis Cutia Pandorei pe scena politică. Acesta a explicat motivul pentru care este gata să își dea demisia în orice moment.
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că în cazul în care liberalii nu vor susține pachetul de măsuri fiscale și de reformă a statului își va depune mandatul de premier. Acesta este gata să își asume o serie de schimbări majore pe scena politică.
Premierul Ciolacu ia în calcul demisia
Social-democratul Marcel Ciolacu a declarat luni la Aleph News că România va avea un deficit de 6,2% din PIB în acest an (mult peste ținta asumată de 64,4% din PIB asumată) și va pierde fondurile UE dacă nu adoptă măsuri urgente. El a amenințat că dacă PNL nu susține pachetul de reforme în administrație și de eliminare a facilităților fiscale va demisiona din funcțai de premier și va încerca declanșarea alegerilor anticipate.
”Dacă liberalii nu înțeleg situația și ce e în joc, eu îmi pun mandatul pe masă și mergem la alegeri. Am și eu răbdarea mea. Jocul e peste capul lui Ciolacu și al lui Ciucă, ce se joacă în acest moment regional”, a spus Ciolacu la Aleph News.
„Eu nu îmi permit să pierd aderarea la OCDE. Îmi asum măsurile cap-coadă. România nu își mai poate permite această situație”, a mai spus Ciolacu.
Marcel Ciolacu a mai spus că cea mai mare provocare este ”să facem corecțiile fără mărirea TVA”. El a adăugat că pachetul fiscal nu va conține nici un impozit nou, ci eliminarea facilităților fiscale, din care a enumerat scutirile de taxe, impozite și contribuții de sănătate.
În ce privește creșteri de taxe și impozite, el a anunțat posibila creștere a accizelor la tutun și a redevențelor.
Ciolacu a admis și eroarea de la construcția bugetului pentru 2023, spunând că în legea bugetului s-a estimat o creștere a veniturilor la buget cu 14% față de anul trecut, dar creșterea e de doar 11%. El a dat vina pe scăderea consumului și a producției industrială.
Cele mai importante declarații ale premierului Ciolacu
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat luni că dacă PNL nu va susține pachetul de măsuri fiscale și de reformă a statului își va depune mandatul de premier.
”Dacă liberalii nu înțeleg situația și ce e în joc, eu îmi pun mandatul pe masă și mergem la alegeri. Am și eu răbdarea mea. Jocul e peste capul lui Ciolacu și al lui Ciucă, ce se joacă în acest moment regional”, a spus Ciolacu la Aleph News.
„Eu nu îmi permit să pierd aderarea la OCDE. Îmi asum măsurile cap-coadă. România nu își mai poate permite această situație”, a mai spus Ciolacu.
Cele mai importante declarații ale lui Marcel Ciolacu la Aleph News:
România nu se poate reforma fără UE. Fără UE și NATO am fi o țară fragilă, la fel de vulnerabilă ca Republica Moldova. Multe din reformele din PNRR se suprapun peste reformele cerute pentru aderarea la OCDE, ceea ce e bine. E normal ca apartenența la UE și NATO să vină cu anumite rigori
PNRR nu are o coerență în aplicarea reformelor. Pensiile speciale trebuiau la pachet cu legea pensiilor și cu legea salarizării
Avem termen 31 august să terminăm negocierile de modificare a PNRR. Categoric voi ajunge la Bruxelles până la 31 august
Din PNRR avem reducerea unor granturi (fonduri nerambursabile – n.red.) de 2,1 miliarde euro pentru că am avut o creștere economică mai mare. Aș vrea să îl întreb pe fostul premier cât l-a dus capul?
Avem și RepowerEU
A treia negociere cu Comisia Europeană (până la 31 august) va fi pe deficitul bugetar (deficitul asumat de România e 4,4% din PIB). Încălcarea deficitului e prevăzută în PNRR, orice țară care își încalcă deficitul asumat, automat Comisia declanșează suspendarea fondurilor europene. Suntem singurul stat care avem acord privind deficitul. De ce? Pentru că un guvern a avut deficit de 9,2% din PIB, s-au speriat și ăia. Au fost împrumuturi de 200 de miliarde de lei în doi ani
Acum România se împrumută să plătească dobânzile, sunt lucruri care depășesc bunul simț
Nu comentez decizia CCR, vom avea o negociere pentru închiderea jalonului privind pensiile speciale. Reîncepem discuția cu Comisia Europeană
Despre legea pensiilor speciale: Maestre, e o proiecție până în 2035
De ce polițistul care eliberează buletine trebuie să iasă mai devreme la pensie? Înțeleg pentru militarii din teatrele de operațiuni
Eu nu am simțit vreo agresiune a Comisiei Europene pe vreun aspect de când sunt premier
Dacă în acest moment nu se face o reformă administrativă în paralel cu o reformă de reducere a unor excepții fiscale (toate excepțiile însumează 75 miliarde lei), România fără nici o măsură în acest moment va ajunge la un deficit mai mare de 6,2% din PIB. Automat va duce la stoparea fondurilor europene și la instabilitate politică
Ar fi o greșeală pe care nu mi-o asum ca noi să nu luăm anumite măsuri în acest moment, mai ales în zona bugetară, și să lăsăm România să intre în instabilitate și criză economică. România nu are criză economică, nu avem problema cu securitatea energetică și securitatea alimentară
România nu își mai poate permite anumite excepții făcute și să meargă mai departe fără o reformă administrativă de fond, nu de formă
În acest moment nu e nimic hotărât cu Comisia Europeană că s-a schimbat ținta de 4,4% din PIB. Comisia nu poate să îți accepte dacă nu ai un plan. E posibil să negociem cu Comisia
Există un buffer la Ministerul Finanțelor și la BNR
Dacă nu luăm măsuri va fi o situație dramatică. Nu trebuie măsuri de noi taxe. Va veni și un pachet referitor la combaterea evaziunii fiscale
Reformele încep imediat după ce va fi dată OUG (privind reducerea cheltuielilor). OUG trebuie dată cel târziu până la finalul lunii. Azi am avut ultima discuție politică, vom comunica măsurile în partide. Cele două ordonanțe de urgență vor fi date concomitent. 99% din măsurile se vor da concomitent, ca lumea să poată compara cât scădem din cheltuieli și cât aducem din venituri
Voi crea cadrul legal pentru o reformă administrativă de fond după 2024.
În legea bugetului pe 2023 s-a estimat o creștere a veniturilor la buget cu 14% față de anul trecut, dar creșterea e de doar 11% pentru că au scăzut consumul și producția industrială. Ele puteau fi anticipate și mai bine gândite. În martie a venit hârtie (în acest sens – n.red.) la Guvern.
Într-o mare de oameni care merg în direcții simple, seci sau poate chiar absurde, o lume grăbită și gata mereu să alerge pentru îndeplinirea unui scop, eu am ales să mă opresc în loc și să ... citește mai mult