România sacrifică peste 100 de hectare de pădure ca să extindă o mină de cărbune. Guvernul român a adoptat săptămâna trecută decizia de a defrișa 106 hectare de pădure din Gorj fără nici o compensație, pentru ca mina de cărbune deținută de stat și operatorul uzinei, Complexul Energetic Oltenia (CE Oltenia), să își poată extinde una dintre minele de lignit din zonă, transmite Bankwatch, citat de Rador.
Citește și Pădurile României exploatate de SRL-uri. Romsilva încasează de la privat
Această decizie îi va permite CE Oltenia să își mărească producția de lignit de la mina Timișeni-Pinoasa la 8 milioane de tone pe an, aproape jumătate din producția totală de lignit raportată de CE Oltenia, în 2021.
Bankwatch subliniază că decizia guvernului de a extinde mina de lignit este contrară procesului de decarbonizare, care a fost inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și e prevăzut în legislația națională, care stipulează eliminarea completă a cărbunelui până în 2030.
„Extinderea minei Timișeni-Pinoasa din județul Gorj la o capacitate de 8.000.000 de tone de lignit pe an nu numai că mărește emisiile de CO2, ci mai înseamnă și că peste 100 de hectare de pădure vor fi șterse de pe suprafața pământului”, a avertizat Alexandra Doroftei, activistă pe problematica cărbunelui la Bankwatch Romania.
Activista a menționat faptul că despădurirea și arderea lignitului vor avea un efect negativ major asupra mediului, prin creșterea emisiilor de CO2 și prin reducerea capacității de absorbție a gazelor cu efect de seră din atmosferă.
Asociația Bankwatch Romania a observat că la finalul anului 2022, guvernul a mai luat două decizii care contravin procesului de decarbonizare, asumat față de UE. Este vorba despre amânarea închiderii blocurilor de 660 MW Rovinari 3 și Turceni 7, dar și de extinderea perioadei lor de operare până în octombrie 2023.
Acest lucru poate duce la creștere potențială a producției de lignit cu 15,5 milioane de tone pe an. În perioada 2017-2021, media producției anuale de lignit a CE Oltenia de la toate cele 10 mine ale sale a fost de aproximativ 18,5 milioane de tone.
Legea decarbonizării este unul dintre reperele esențiale ale PNRR, care a trebuit să fie finalizată până la sfârșitul lui 2022 pentru ca România să poată primi a doua tranșă de fonduri de redresare de la UE, susține asociația Bankwatch, care a adăugat că scopul legii decarbonizării este să stabilească un cadru de lucru pentru reducerea emisiilor de CO2 în sectorul energetic, însă ultimele schimbări au fix efectul opus.
„Acțiunile guvernului român legate de decarbonizarea sectorului energetic demonstrează că principala lui motivație este încasarea fondurilor de redresare, iar nu măsurile autentice pentru reducerea emisiilor de CO2 și progresul transformării energetice. Cerem guvernului să acționeze în privința crizei climatice și să înceteze să mai amâne măsurile extrem de necesare pentru ameliorarea ei”, a mai spus Alexandra Doroftei.
Anul trecut guvernul a aprobat 2,66 miliarde de euro pentru restructurarea CE Oltenia, care a fixat un calendar de închidere a unităților pe cărbune, inclus în planul ei de restructurare aprobat de Comisia Europeană. Iar același calendar trebuie să îl urmeze și minele de cărbune care aprovizionează respectivele unități nu să se extindă.