Astfel, prin acest act normativ, aflat pe masa Senatului, durata concediului de acomodare ar putea să ajungă de la un an cât este în prezent, la doi ani.
”Adoptatorul sau, opţional, oricare dintre soţii familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din activităţi salariale şi asimilate acestora sau, după caz, din activităţi independente, drepturi de autor ori activităţi agricole, denumit în continuare persoană îndreptăţită, poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum doi ani, care include şi perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei^ precum şi de o indemnizaţie lunară”, de arată în proiectul de lege.
Inițiatorii proiectului vor să elimine diferențele de tratament dintre părinții naturali care beneficiază de un concediu de creștere a copilului de doi ani și părinții adoptivi, care beneficiază de un concediu de acomodare de un an.
”Având în vedere faptul că respectarea principiului egalităţii se verifică atât prin raportare la diferenţă, cât şi la discriminare, şi comparând legea care stabileşte durata maximă a
concediului de acomodare a copilului adoptat (L. nr. 273/2004), cu legea care stabileşte durata concediului de creştere a copilului (O.U.G nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor), se constată faptul că în timp ce naşterea unui copil asumat şi însuşit de familie dă naştere unui drept de concediu cu durata de maximum doi ani pentru unul dintre părinţi, adoptarea unui copil dă naştere unui concediu de acomodare de doar maximum un an.
Considerăm că este normal ca, pentru a respecta principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii (şi, implicit, egalitatea copiilor în faţa legii), să crească şi durata maximă a concediului de acomodare la doi ani, pentru că durata procesului de adaptare la familie nu trebuie să fie diferită nici în funcţie de momentul în care copilul ajunge să facă parte din familie (momentul naşterii ori cel al adopţiei), şi nici în funcţie de modul în care acesta devine parte din familie (prin procesul naşterii ori prin procesul adopţiei)”, spun inițiatorii actului normativ.
Această lege vine la pachet și cu o indemnizație lunară care reprezintă 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei emiterii hotărârii judecătorești de adopție. Cuantumul maxim al acesteia nu poate depăși valoarea de 8.500 lei.