O mare parte dintre românii plecați la muncă în străinătate ajung la vârsta de pensionare, iar conform datelor de la Casa de Pensii, numărul dosarelor de pensionare a crescut cu peste 10 la sută, în ultimii ani. Cele mai multe cereri de pensionare vin din Germania, Canada, Spania sau Italia, țări unde trăiesc comunități mari de români. Problemele apar din cauza diferențelor de legislație și din lipsa unui sistem digitalizat, iar undeva pe parcurs, tot procesul se blochează.
Zilnic, angajații Casei de Pensii București răsfoiesc zeci de cereri de pensionare venite din diaspora. Anual, sunt peste 5 mii de dosare.
„Dacă facem o comparație a anilor 2019 – 2021 a fost o creștere ca în jur de 10 la sută. Avem foarte multe dosare, cei din Germania sunt plecați înainte de revoluție, la cele din Canada sunt plecați și înainte și după. Să nu uităm că ne apropiem de persoanele care s-au născut în 1967 și acolo ne vom confrunta cu un volum foarte mare”, spune Mariana Șerbănescu, directorul adjunct Casa de Pensii, la Știrile PRO TV.
În prezent, există aproximativ 90.000 de români care trăiesc în străinătate, însă primes pensie și din România. Cei care urmează să se pensioneze trebuie să știe faptul că este nevoie să se înhame cu multă răbdare, deoarece procedurile sunt complicate și diferă de la un stat la altul, iar soluționarea unui dosar poate dura de la 2-3 luni până la 2 ani. De exemplu, o persoană care locuiește într-o țară membră a Uniunii Europene trebuie să își depună documentele necesare autorităților abilitate ale statului respectiv, care vor trimite prin Poștă actele în România. Paradigma se schimbă dacă locuiți într-un stat care nu este membru UE. În acest caz trebuie să veniți personal în țară sau să împuterniciți pe altcineva.
Mulți români au lucrat de-a lungul anilor în țări diferite, ceea ce îngreunează și mai mult procesul. În lipsa unui sistem digitalizat, oamenii vin personal în țară să își rezolve problemele. Pe lângă termenele lungi, în alte cazuri nu sunt calculați toți anii de muncă. Asa a pățit o femeie stabilită în Germania, care a lucrat în sistemul medical.
„Fără să mă informeze îmi trimite o decizie de pensionare cu o sumă de 190 de lei pentru că la mine în cartea de muncă, o periodă nu există stampila spitalelor și nu au mai intrat în discuții perioada din 90 până în 93. Eu am lucrat 19 ani în România”, spune Tanța, o româncă în Germania, conform sursei citate.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență au fost alocate 100 de milioane de euro pentru digitalizare sistemului de pensii.
Citește și: Pensionări în lanț, în rândul judecătorilor. Desființarea pensiilor speciale creează temeri magistraților