Românii care își închiriază casele sau apartamentele sunt obligați începând cu anul 2023 să își înscrie contractele de închiriere la Agenția Națională de Administrare Fiscală. Această măsură este necesară, dat fiind că foarte mulți proprietari nu își declară veniturile la ANAF pentru a evita plata impozitelor. În prezent, conform datelor furnizate de ANAF, în primele luni ale anului 2022 au fost înregistrate cu 25% mai puține contracte de închiriere, comparativ cu 2021. Totodată, aproximativ 34% dintre persoanele care stau cu chirie nu au un contract înregistrat, în timp ce 31% nu știu dacă proprietarul a declarat închirierea.
Închirierea unei locuințe este o practică destul de răspândită în România, în special în orașele mari, cu centre universitare importante sau care oferă mai multe oportunități pe piața muncii. Cu toate că legislația îi obligă pe cei care își închiriază locuințele să declare banii câștigați din închiriere, de foarte multe ori veniturile din chirii nu sunt declarate la Agenția Națională de Administrare Fiscală. Ghidul ANAF al chiriilor ne explică toate obligațiile fiscale și care sunt sancțiunile pentru nerespectarea lor.
Alte articole: Prețurile din imobiliare scad, însă merită să-ți cumperi o locuință? Riscurile la care te expui sunt foarte mari!
Majoritatea proprietarilor români refuză să încheie un contract și ajung la un acord verbal, pentru că își imaginează faptul că vor plăti un impozit imens. Acest lucru se întâmăplă pentru că ei calculează impozitul pe care ar trebui să îl plătească raportându-se la chiria brută, însă în realitate calculul se face în funcție de venitul net. Impozitul este de 10%, iar venitul net din chirie pentru persoanele fizice este calculat după ce sunt deduse și cheltuielile forfetare, ce reprezintă 40% din brut.
Potrivit Ghidului de la ANAF, nedepunerea „Declarației unice privind impozitul pe venit şi contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”, până la data prevăzută în legislația fiscală, se sancționează cu amendă cuprinsă între 50 şi 500 de lei. Contravenientul poate achita în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege, agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal
Prețurile chiriilor în România au explodat în ultimele două loni. Acest fenoment are mai multe explicații. Pe de-o parte, este vorba despre începutul anului universitare, care a venit la pachet cu un număr foarte mare de studenți care își doresc să închirieze. La sfârșitul lui septembrie prețurile locuințelor cu chirie au urcat cu 10-15%.
„Preţurile, de cel puţin o lună de zile, au luat-o razna. S-au dus în sus 10% – 15%. Ce înainte puteai să închiriezi cu 350 de euro într-o garsonieră într-un bloc nou, aproape de metrou, într-o zonă cu facultăţi – astăzi este în jur de 400 de euro aceeaşi garsonieră”, spune Alexandru Adam, agent imobiliar.
Prețul mediu de închiriere al unei garsoniere în București este de 283 de euro, conform site-urilor de închiriere, în timp ce chiria pentru un apartament de două camere poate ajunge la 430 de euro. De asemenea, pentru un apartament cu 3 camere din Capitală proprietarii solicită, în medie, un preț de 600 de euro pe lună.
Pe lângă tranzișia studențiilor către marile orașe, mai există un factor care contribuie la creșterea prețurilor pentru chirii, respectiv numărul mare de refugiați ucrainieni care s-au stabilit la noi în țară. Statul român suportă costurile chiriei pentru refugiații ucraineni, astfel că proprietarii au profitat de asta și au solicitat prețuri mai mari.
Citește și: Platformă subterană de colectare a deşeurilor, în Piaţa Mică din Sibiu. Cât a costat investiţia