Compania Rompetrol a atacat taxa de solidaritate la Curtea Constituțională a României. Aceasta impune o contribuție de solidaritate de 60% asupra profiturilor considerate prea mari, potrivit Capital.
Astfel, în procesul de la Curtea de Apel Constanța, Rompetrol a solicitat ca statul român să îi restituie suma de aproape 580 de milioane de lei pe care compania i-a plătit drept contribuție de solidaritate. Procesul urmează să fie reluat după pronunțarea Curții Constituționale.
Curtea de Apel Constanța „admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, formulată de reclamanta ROMPETROL RAFINARE SA. Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2022 privind unele măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2022/1.854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenţie de urgenţă pentru abordarea problemei preţurilor ridicate la energie (…)”, arată soluția Curții de apel Constanța.
Rompetrol Rafinare a solicitat și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în privința suprataxei, dar instanța a respins cererea, cu posibilitate de recurs.
Rompetrol a plătit în 2022 aproape 580 de milioane de lei, iar în anul 2023 a virat la buget peste 140 de milioane de lei în contul contribuției de solidaritate, conform informațiilor făcute publice de companie.
Ordonanța de Urgență care a fost adoptată în 2022 impune o contribuție de solidaritate de 60% pe „profiturile excesive″ ale companiilor din industria țițeiului, cărbunelui, gazelor și rafinare, potrivit regulamentului european în domeniu. Profitul excepțional presupune veniturile de după taxare care sunt peste media ultimilor 4 ani, potrivit legislației europene, iar contribuția se aplică acelor companii care au 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite: extracţia ţiţeiului, extracţia gazelor naturale, extracţia huilei şi fabricarea produselor obţinute din rafinarea petrolului.
Mai mult, regulamentul Uniunii Europene în baza căruia au fost impuse contribuții de solidaritate industriei de petrol și gaze în mai multe țări europene a fost atacat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene de mai multe companii.