Pașaportul de carbon, noul plan de combatere al poluării propus de Uniunea Europeană. Cu cât un cetățean călătorește mai mult, cu atât crește și poluarea asociată cu deplasarea dintr-un punct în altul. Cele mai poluante, în acest context, se dovedesc a fi avioanele.
Concret, alocarea cotei anuale de carbon per călător european va fi consemnată pe o cartelă care, în mod implicit, va limita călătoriile. La nivel global, amprenta medie anuală de carbon a unei persoane se apropie de patru tone. Pentru a salva planeta, cetățenii ar trebui să emită maximum două tone de carbon anual, până în 2050. Asta echivalează cu aproximativ două zboruri dus-întors între Londra și New York.
Pașaportul de carbon presupune ca fiecărui călător să i se atribuie o cotă anuală de emisii pe care să nu o poată depăși. Aceste cote urmează apoi să raționalizeze călătoriile.
Amprenta medie anuală de carbon a unei persoane din SUA este de 16 tone, fiind printre cele mai ridicate rate din lume. În Marea Britanie, acest indicator se situează la 11,7 tone, adică de peste cinci ori mai mult decît nivelul recomandat de Acordul de la Paris pentru a menține creșterea temperaturii globale sub 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale.
Un raport Intrepid Travel citat de CNN preconizează că vom avea pașapoartele de carbon în vigoare până în 2040. Deja, în anumite țări europene există legi și restricții care arară că obiceiurile de călătorie sunt forțate să se schimbe, în contextul în care, între 2013 și 2018, cantitatea de dioxid de carbon emis de avioanele comerciale din întreaga lume a crescut cu 32%.
Pentru o reducere semnificativă a emisiilor, prețul biletelor ar trebui să crească cu 1,4% în fiecare an, descurajându-i pe oameni să zboare. În realitate, prețurile biletelor au scăzut.
Pașaportul de carbon
O parte dintre țările europene au început să ia măsuri în acest sens încă înainte ca pașaportul de carbon să fie oficializat la nivel comunitar.
Începând cu 1 aprilie 2023, în Belgia, pasagerii care zboară pe distanțe scurte și cei de la bordul aeronavelor vechi suportă taxe majorate, pentru a-i determina să ia în calcul forme alternative de călătorie.
Două luni mai târziu, Franța a decis să interzică zborurile interne pe distanțe scurte, în situația în care aceeași călătorie poate fi făcută cu trenul în două ore și jumătate sau mai puțin.
O schemă similară se profilează și în Germania Un sondaj YouGov arată că 70% dintre germani ar susține astfel de măsuri de combatere a schombărilor climatice dacă ar fi disponibile variante de transport alternative, precum trenurile sau călătoriile pe apă.