Constructorii se confruntă cu o criză a forței de muncă. Cu toate că salariile variază în jurul a 5.000 de lei, românii par să nu fie interesați, notează bugetul.ro.
Pe șantierele a două loturi cruciale din autostrada Pitești-Sibiu, mai precis, pe tronsoanele Tigveni-Cornetu și Cornetu-Boița, constructorii se confruntă cu probleme în găsirea angajaților.
Pe tronsoanele Tigveni-Cornetu și Cornetu-Boița, terenul dificil și cerințele tehnice ridicate necesită un număr mare de lucrători. Companiile de construcții oferă salarii atractive, care încep de la 1.000 de euro pe lună pentru muncitorii necalificați, dar cu toate astea se pare că românii sunt reticenți să se alăture echipelor de construcție.
WeBuild, un gigant italian din domeniul construcțiilor, și Mapa Cengiz, o companie turcească, sunt în fruntea acestor proiecte. Ambele companii se confruntă cu aceeași problemă când vine vorba de angajați.
Companiile oferă salarii nete cuprinse între 4.500 și 5.000 de lei pentru muncitorii necalificați, și sume considerabil mai mari pentru cei calificați, ajungând la peste 8.000 de lei pe lună pentru anumite specializări.
Citește și: Bani în plus de la stat pentru acești pensionari! Proiectul a fost adoptat tacit de Senat
Pe lângă salariul de 5.000 de lei, angajații au parte și de alte beneficii precum orele suplimentare plătite mai bine, cazare gratuită și tichete de masă. Chiar și cu aceste beneficii, nimeni nu se arată interesat. Nici măcar sătenii din zonele afectate de construcția autostrăzii nu par să aibă interes în a se angaja, preferă să trăiască din ajutoarele sociale care le asigură un venit stabil fără a fi nevoiți să depună efort.
„… te bagă la lopată. La banii pe care îi dau ăștia îți rupi sănătatea și ajungi la spitale”, exprimă un localnic din Argeș pentru Argeșulonline, evidențiind reticența față de muncă din cauza condițiilor dificile și a remunerației percepute ca insuficientă.
Observând că românii sunt neinteresați, angajatorii se văd nevoiți să aducă personal de muncă din străinătate. Țări precum India, Bangladesh, Pakistan, Sri Lanka sau Nepal ar putea deveni sursa noii forțe de muncă, pentru care un salariu de 1.000 de euro lunar reprezintă o sumă mare.
În timp ce constructorii se străduiesc să găsească soluții, rămâne de văzut cum vor evolua aceste dinamici și care vor fi efectele pe termen lung asupra economiei locale și a proiectelor de infrastructură națională.