România anului 1989 se confrunta cu o criză economică și sărăcie în fiecare colț din țară, dar salariile lui Nicolae și Elena Ceaușescu dezvăluie o realitate contradictorie, în care liderii se bucurau de privilegii și venituri uriașe, în totală oponență cu ideologia comunistă pe care o promovau, potrivit playtech.ro.
Te-ar mai putea interesa și: Nicolae Ceaușescu a făcut primul zgârie-nori din România. Care este povestea din spatele clădirii
foto: Elena și Nicolae Ceaușescu
În 1989, Nicolae Ceaușescu, ca secretar general al Partidului Comunist Român și președinte al Republicii Socialiste România, primea un salariu lunar de 40.000 de lei. Această sumă era de aproximativ 11 ori mai mare decât salariul mediu pe economie, care era în jur de 3.600 de lei.
Deși regimul comunist susținea că diferența salarială dintre cel mai bine și cel mai prost plătit cetățean nu depășea un raport de 5-6 la 1, în realitate această discrepanță era mult mai mare. Salariul lui Ceaușescu era compus din mai multe părți, incluzând 16.000 de lei ca retribuție tarifară pentru funcția de secretar general și 4.000 de lei ca spor pentru funcția de conducere.
El primea încă 20.000 de lei pentru funcția de președinte al statului, o sumă secretă care nu era dezvăluită public. În contrast cu majoritatea cetățenilor care plăteau impozite ridicate, Ceaușescu beneficia de un regim fiscal favorabil, plătind doar 3% impozit și o cotizație de partid de 300 de lei.
În acea perioadă, majoritatea cetățenilor trăiau sub un control economic strict, cu veniturile reglementate și taxele crescute, iar liderii regimului aveau privilegii ascunse.
Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena, trăiau într-un lux ascuns de ochii publicului, iar poporul se confrunta cu lipsuri economice și restricții.
Elena Ceaușescu, soția dictatorului și prim-viceprim-ministru al României, avea un salariu lunar de 14.900 de lei pentru funcția sa politică și un supliment de 5.900 de lei pentru funcția de director al ICECHIM. În total, venitul ei brut lunar ajungea la 20.800 de lei.
În comparație cu românii de rând, care se confruntau cu greutăți financiare, veniturile cuplului Ceaușescu erau foarte mari. Legea salarială din 1974, care limita raportul dintre salariile maxime și minime la 6 la 1 și interzicea cumularea mai multor salarii, era ignorată în cazul lor.
Cuplul Ceaușescu beneficia, nu doar de salarii mari, ci și de acoperirea completă a cheltuielilor zilnice din fonduri de protocol. Cheltuielile pentru locuință, transport, alimentație și alte nevoi erau suportate de stat, ceea ce le permitea să economisească aproape tot venitul.
Această discrepanță accentua distanța dintre liderii comuniști și popor, oamenii de rând. Majoritatea românilor se confruntau cu raționalizarea alimentelor și dificultăți financiare.
Incidentul din 22 decembrie 1989, ziua fugii cuplului dictatorial: Elena Ceaușescu a lăsat în urmă o valiză plină cu carnete CEC în valoare totală de 3,5 milioane de lei. Pentru a înțelege această sumă, este suficient să menționăm că prețul unei mașini Dacia 1300 era în jur de 80.000 de lei, iar un apartament cu două camere costa aproximativ 125.000 de lei, menționează sursa citată.
Te-ar mai putea interesa și: Văcărești. Istoria oazei din inima Bucureștiului – de la temnița pașoptiștilor la viziunea șahului Iranului, de la buldozerele lui Ceaușescu la cele 2 milioane de lei promise în anul electoral 2024