De luni începe Săptămâna Patimilor, cunoscută și ca Săptămâna Mare. Sunt ultimele zile ale postului Paștelui, care au menirea de a-i pregăti pe credincioși pentru Înviere. În fiecare seară din această săptămână în biserici se vor oficia Deniile, slujbe prin care credincioșii îl „petrec” pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte și Înviere. Fiecare zi are o semnificație aparte, în care la slujbe credincioșii rememorează evenimentele din ultimele zile din viața pământească a Mântuitorului.
Lunea Mare
este prima zi din Săptămâna Mare. În Lunea Mare se face pomenirea lui Iosif, fiul patriarhului Iacob și a smochinului neroditor.
Numele de Iosif înseamnă „El (Domnul)”. Acesta a fost cel de-al unsprezecelea fiu al lui Iacob și primul al Rahilei. În Sfânta Scriptura se scrie ca într-o zi bătrânul Iacob l-a trimis pe Iosif sa-i aducă vesti despre frații lui, care erau plecați cu oile la câmp. Din invidie, frații lui și-au pus în gând sa-l omoare. Văzându-l de departe ca vine spre ei, aceștia au zis: „Iată visătorul! Haidem sa-l omoram si sa-l aruncam într-un put si sa zicem că l-a mâncat o fiară sălbatică și vom vedea ce se va alege de visurile lui”. Însă Ruben, unul dintre frații săi, le-a zis: „Nu, să nu vărsați sânge! Aruncați-l mai bine în puțul acela din pustiu, dar mâinile să nu vi le puneți pe el”. Așa că Iosif a fost aruncat în puț, însă ulterior scos de acolo pentru a fi vândut cu 30 de arginți unor negustori.
Pentru a-și acoperi fapta, frații săi au tăiat un ied, au rupt haina lui Iosif și au înmuiat-o în sânge. Seara, ajunși acasă, i-au arătat tatălui lor haina lui Iacob, spunându-i că Iosif a fost mâncat de o fiara salbatică.
Tot la Denia de luni preoții reamintesc povestea smochinului neroditor. Sfântul Evanghelist Marcu, vorbind despre smochinul neroditor, spune: „Iar a doua zi ieșind ei din Betania, Domnul a flămânzit. Și văzând un smochin de departe, având frunze, a mers sa vadă dacă va găsi ceva în el. Venind la el, n-a găsit nimic decât frunze, că nu era încă vremea smochinelor. Și a zis Iisus smochinului: Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veac” (Marcu 11, 12-14), iar Sfântul Evanghelist Matei ne spune că: „Îndată s-a uscat smochinul” (Matei 21, 19).
Smochinul din marginea drumului, care era plin numai de frunze, închipuia Biserica evreiască împreună cu toți arhiereii și preoții Vechiului Testament, care erau plini numai de vorbe goale, fără faptele adevăratei credințe, fără duh de viață și fără roadele bogate pe care le căuta Iisus și pe care le caută și la noi creștinii și ucenicii Bisericii Lui până la sfârșitul veacurilor.
Citește și: Record de comenzi online pentru alimente. Românii cheltuie între 750 și 1000 de lei pentru masa de Paște
Săptămâna Patimilor. Marțea Mare. Ce este bine să faci în Marțea Seacă pentru bunul mers al căsniciei
În Marțea Mare se face curăţenia de Paşte. Gospodinele continuă activităţile casnice, pregătirile pentru Paște. Femeile trebuie să aspire, se dea cu mătura, să spele geamurile și să facă treburile grele pe lângă casă.
Și bărbații trebuie să participe la aceste activități, să-și ajute soțiile. Se spune că este bine să le fie de ajutor nevestelor ca să aibă noroc în relație tot restul anului și parte de spor în casă.
Seara în biserici se citeşte pilda celor zece fecioare, cinci „înţelepte” şi cinci „neînţelepte”, care se pregătesc pentru ”nuntă”: la întâmpinarea lui Hristos, cinci fecioare L-au aşteptat cu candela plină cu ulei, iar celelalte cinci au avut candela fără ulei.
Aceste două tipuri de fecioare, unele cu candelă fără ulei și celelalte cu candelă și ulei, semnifică două atitudini religioase. Există o mulțime de oameni foarte evlavioși, dar foarte zgârciți, adică nemilostivi. Acestea sunt candele fără ulei, fără untdelemn.
Citește și: Zile libere de Paşte în 2023. Ce vacanță vor avea angajații
Săptămâna Patimilor. Miercurea Mare, ziua în care nu trebuie să te enervezi ca să nu atragi răul asupra ta şi asupra familiei
Miercurea Mare este ziua în care Hristos a fost vândut de Iuda pe 30 de arginţi. Datorită puternicei încărcături simbolice a acestei zile, miercurea din Săptămâna Mare a devenit o zi în care se posteşte nu doar în Postul Paştelui, ci în fiecare miercuri de peste an.
Denia de miercuri îl pomenește pe Iuda. Gestul lui a făcut ca, mai târziu, ziua de miercuri să fie declarată zi de post. Astfel, alături de vineri (ziua în care Iisus a fost răstignit), miercurea este una din cele două zile ale săptămânii în care creştinii postesc pe tot parcursul anului, cu excepţiile zilelor marcate ca „harţi” în calendarul ortodox.
Tot în Miercurea Mare se face pomenirea femeii celei păcătoase, care, aflând că Mântuitorul se află în casa lui Simon Leprosul, a luat un vas cu mir înmiresmat ca să-l toarne pe capul lui Iisus, iar cu părul ei ștergea lacrimile ce-i picau din ochi pe picioarele Domnului.
Joia Mare, Denia celor 12 Evanghelii
Joia Mare, cunoscută în popor şi sub denumirile de Joi Mari, Joia Patimilor, Joia Neagră sau Joimărița, este ziua în care în bisericile din toată ţara preoţii citesc Denia celor 12 Evanghelii. La slujba de Joia Mare sunt amintite patru momente grele din existenţa Mântuitorului: spălarea picioarelor apostolilor, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani şi prinderea şi răstignirea lui Iisus.
De asemenea, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc.
În această zi, gospodinele înroşesc ouăle.
Săptămâna Patimilor. În Vinerea Mare se ține post negru
Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor, zi cunoscută în popor şi cu denumirile de Vinerea Seacă sau Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu pentru toţi creştinii. Este ziua în care Fiul Domnului a fost răstignit pe cruce şi a murit pentru mântuirea întregii omeniri.
Vinerea Patimilor trebuie cinstită cum se cuvine, astfel că treburile gospodăreşti sunt complet interzise. În această zi, gospodinele nu mai au voie să coacă. Se zice că cine nu respectă această tradiţie arde mâinile Maicii Domnului.
Săptămâna Patimilor. Sâmbăta Mare
Sâmbăta Mare este ultima zi din importanta Săptămână a Patimilor şi ultima zi de post. În această zi credincioşii români prăznuiesc îngroparea trupească a Mântuitorului. Este ultima zi dinaintea Paștelui, iar gospodinele pregătesc cea mai mare parte a mâncărurilor tradiţionale şi finalizează curăţenia.
Seara, credincioșii merg la Slujba de Înviere pentru a lua lumină. După slujbă toată lumea se salută cu ”Hristos a înviat”, iar răspunsul este ”Adevărat a învitat”.