ROBOR duce din nou la scenarii extrem de dificile. Din acest motiv, specialiștii în economie văd dobânda cheie în 2022 la 7%. Creșterea dobânzii cheie cu încă 0,75% va duce implicit la creșterea în continuare a nivelului ROBOR care ar putea atinge nivelul de 9% la sfârșitul anului, conform unei analize realizate de Economica.net.
Analizele economice arată că finanțele mai au de rambursat anul acesta 19,4 miliarde de lei. Pentru a putea realiza împrumuturile au crescut randamentele la 9,22%. Până la finale anului vor trece de pragul de zece procente.
„Credem că evoluția Robor 3 luni va reflecta creșterea dobânzii cheie, dar nu într-o măsură proporțională. Vedem Robor 3 luni încheind anul în jur de 8.20%. Probabil mai semnificativă decât dobânda cheie va fi situația lichidității din piața monetară, unde deocamdată BNR își menține controlul ferm. Credem că finalul de an ar putea veni cu o ușoară îmbunătățire a situației lichidității pe fondul unei execuții bugetare mai accelerate, dar este putin probabil să revenim la un surplus consistent și permanent într-un viitor apropiat”, a declarat Valentin Tătaru, economist șef al ING Bank.
Citește și: Angajații Ford Craiova intră din nou în șomaj tehnic
Pe marginea acestui subiect, Adrian Codirlașu, vicepereședinte CFA România a confirmat că este de părere că următoarea majorare a dobânzii cheie, probabil cu 75 de puncte de bază, și controlul strict al lichidității de către BNR ar putea duce nivelul ROBOR, la 3 și 6 luni la pragul de 9%, cel mai mare din ultimele două decenii.
„La nivelul pieței titlurilor de stat ratele de dobândă au continuat să crească: pe scadența 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în economie) cu 17 puncte bază la 9,155% (cel mai ridicat nivel din 18 iulie). Ministerul de Finanțe a redeschis o emisiune de titluri scadente în februarie 2032 și s-a împrumutat cu 300 milioane RON (în linie cu volumul programat), la un cost mediu anual de 9,22%, în creștere cu 1,41 puncte procentuale comparativ cu nivelul înregistrat la licitația din septembrie. Pe de altă parte, Administrația a respins toate ofertele băncilor la licitația cu obligațiuni scadente în februarie 2025, în volum de 400 milioane RON”, arată bulteinul de cercetare și analiză macroeconoimcă întocmit de Banca Transilvania la finalul săptămânii trecute.
La ora actuală, Ministerul Finanțelor mai are de rambursat anul acesta nu mai puțin de 19,4 miliarde de lei, în timp ce pentru 2023 suma totală de rambursat este de 57 de miliarde de lei. Adrian Codirlașu consideră că la finele anului randamentele la titlurile de stat pe 10 ani vor depăși 10%.
„În privința randamentelor la titlurile de stat (ne referim la scadența de 10 ani ca standard), aici evoluțiile sunt mult mai bine corelate cu ce se întâmplă pe piețele externe decât cu dinamica pieței monetare interne. Ultimele săptămâni au fost marcate de volatilitate și predominant de aversiune la risc, lucru reflectat în randamentele titlurilor din toate țările din regiune. În acest moment diferențialul față de titlurile poloneze de exemplu (Ungaria este un caz particular) nu pare a devia semnificativ de la valorile uzuale. Asta înseamnă că investitorii nu par să penalizeze în mod deosebit România ci este vorba doar de contextul global”
Te-ar mai putea interesa și: NATO începe astăzi un exercițiu prin care își verifică arsenalul nuclear