În contextul în care o lume întreagă este cu privirile ațintite asupra Truciei, care trece prin una dintre cele mai mari tragedii din ultimii ani, este imposibil să nu ne întrebăm ce s-ar întâmpla în cazul unui asemenea dezastru natural. În prezent, în Capitală există 363 de clădiri cu risc seismic 1, 367 de clădiri se află în clasa 2 de risc seismic şi 115, cu risc seismic 3. În aceste condiții bucureștenii au ajuns să se teamă pentru viața lor, fiind convinși de patul că în cazul unui cutrem cu o magnitudine mare, clădirea în care locuiesc s-ar putea dărâma.
Citește și: Un nou cutremur a avut loc în România. INCDFP anunță unde a fost resimțit seismul cu intensitatea I
Un expert internațional NATO pentru Medicina de dezastru, Profesorul Dr. Nicolae Steiner, a realizat un scenariu care expune ce s-ar întâmpla în București în cazul unui eventual cutremur care de magnitudine de peste 8 grade pe scara Richter. Acesta scenariu a fost realizat cu ajutorul unui exercițiu simulat pe calculator cu ajutorul programului SMCR1 brevetat de către ORDA.
În acest scenariu este expus un cutremur care este similar cu cel produs în România în 1977, dar și cu tragedia care a avut loc în Turcia.
Iată care sunt premisele scenariului de cutremur expus de Pr. Dr. Nicolae Steiner:
„La 10.04.2014.02.51 în zona Municipiului Focşani-Vrancea a avut loc un cutremur cu epicentrul la 450 40` latitudine N şi 26o 30` E de magnitudine 8o pe scara Richter, la o adâncime de 141 de km şi o durată de 15 secunde.”
Primi pași care urmează să fie parcurși pe autorități:
„Ora 02.54.00. Centrul de înştiinţare şi alarmare al Municipiului Bucureşti este înştiinţat de către Institutul Naţional de Seismologie şi Fizica Pământului despre caracteristicile mişcării seismice produse şi că magnitudinea resimţită pe teritoriul Municipiului Bucureşti a fost de 80 pe scara Richter.
Ora 02.57. Ofiţerul de serviciu al Centrului de înştiinţare şi alarmare al Municipiului Bucureşti, pune în aplicare măsurile de apărare împotriva efectelor seismului cuprinse în Planul de apărare împotriva dezastrelor al Municipiului Bucureşti astfel:
– verifică situaţia membrilor Secretariatului tehnic permanent al Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă a Municipiului Bucureşti ;
– informează pe membrii Secretariatului tehnic permanent al Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti despre situaţia existentă, pe măsura sosirii acestora la sediu;
– centralizează informaţiile privind efectele seismului primite prin sistemul Protecţiei Civile;
- verifică situaţia membrilor Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.
- anunţă Comitetului de Management a situaţiilor de urgenţă din cadrul unităţilor sanitare relevante din Municipiu.
Ora 03.00 Intră în acţiune echipele de cercetare ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, care până la ora 03.15, raportează Secretariatului tehnic următoarele date preliminare:
– raionul de distrugeri nr.1 al locuinţelor din Municipiul Bucureşti delimitat de străzile ;
– avarierea parţială a unor spitale, dar fără limitarea capacităţii de spitalizare şi primire a victimelor.”
În ceea ce privește numărul de victime probabile, cel mai mare număr ar fi înregistrat în Sectrorul 3, iar cel mai sigur ar putea fi considerat Sectorul 1, deși numerele sunt extrem de mari.
Același trend se păstrează și în cazul numărului de posibili decedați
„Analizarea numărului de sinistraţi care se produc ca urmare a distrugerii clădirilor afectate de cutremur face necesară stabilirea a mai multor tabere de sinistraţi în principal în Municipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov, în care vor fi cazate victimele sinistrate din aceste localităţi. Celelalte victime sinistrate vor fi cazate în facilităţile neorganizate existente.
Pe baza acestor date, Secretariatul tehnic permanent propune Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă următoarele măsuri, preliminare:
- – intervenţia imediată a tuturor echipelor de căutare-salvare uşoară din subordinea Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă în zonele mai sus menţionate, conform Planului de Apărare împotriva dezastrelor;
- – solicitarea intervenţiei imediate a echipelor de căutare-salvare a Comandamentului Protecţiei Civile;
- – continuarea operaţiunilor de cercetare a zonelor afectate de seism, pentru evaluarea cât mai completă a pierderilor umane şi a distrugerilor materiale, în vederea limitării efectelor şi a reabilitării post-dezastru;
- – instalarea taberelor de sinistraţi în raioanele stabilite Municipiul Piteşti şi Câmpulung Argeş.
03:35 – Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă aprobă măsurile propuse şi numeşte echipa de coordonare a intervenţiei din raionul de distrugeri nr. 1 în Municipiul Bucureşti.
04:00 – Directorul Direcţiei de Sănătate Publică prezintă Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă evaluarea preliminară a efectelor seismului asupra populaţiei şi impactul acestuia asupra facilităţilor medicale ale Municipiului Bucureşti.”
Întreg documentul în care este prezentat scenariu poate fi consultat AICI.
Alte articole: Discursul lui Nicolae Ceaușescu după cutremurul devastator din 1977. Dictatorul a atacat subtil SUA