, Ucraina a anunțat că este dispusă să le ofere românilor moaştele Sfintei Teodora de la Sihla, în schimbul rămăşiţelor eroilor naţionali Ivan Mazepa şi Pylyp Orlyk, după cum susține agenţia de presă Basilica a Patriarhiei Române, citând declarația comună a premierilor celor două țări, emisă miercuri, în urma vizitei lui Marcel Ciolacu la Kiev.
Declaraţia emisă în urma şedinţei comune a guvernelor Ucrainei şi României, derulată, miercuri, la Kiev, stipulează că cei doi premieri au remarcat „importanţa lucrărilor legate de organizarea căutării moaştelor Sfintei Teodora în Ucraina şi a mormintelor hatmanilor Pylyp Orlyk şi Ivan Mazepa în România”, indică agenția Basilica printr-un comunicat postat pe site.
Declarația comună a fost publicată pe site-ul guvernului de la Kiev. Sfânta Teodora de la Sihla (7 august) a trăit pe vremea domnitorului Vasile Lupu, potrivit Basilica.ro.
„După trecerea la Domnul, trupul i-a rămas în peştera unde îşi petrecuse mare parte din sihăstrie, dar în timpul ocupaţiei ruseşti a Principatelor Române a fost dusă la ansamblul mănăstiresc Lavra Pecerska din Kiev”, mai scrie sursa citată.
Te-ar putea interesa și: Marcel Ciolacu anunță că limba română este declarată limba oficială pentru minoritatea din Ucraina!
Potrivit Doxologia.ro, moaștele Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla, sfânta care a sihăstrit peste trei decenii într-o peșteră din Munții Sihlei, au vegheat biserica de la Miclăușeni timp de mai bine de 25 de ani.
Acest lucru se petrecea în primele decenii ale secolului al XIX-lea, când ele au fost așezate de familia boierilor Sturza într-un frumos sicriu de argint și puse spre cinstire în biserica zidită de ei în satul Miclăușeni din Iași. Dar, în anul 1856, în schimbul mai multor rânduri de veșminte de fir, sfintele moaște au fost date Mănăstirii Pecersca din Kiev, unde se află și astăzi, depuse în catacombele sale, cu numele „Sfânta Teodora din Carpați”, iar în rusește „Sveti Teodora Carpatina”.
Pentru obţinerea acestor moaşte au mai fost făcute demersuri şi în 1992, la canonizarea Cuvioasei Teodora, însă fără succes.
Ivan Mazepa a fost un hatman al cazacilor zaporojeni din Ucraina, în perioada 1687 – 1709, erou naţional în Ucraina, opozant al ruşilor, considerat părintele ideii de independenţă a ucrainenilor. A fost îngropat în Biserica Sf. Gheorghe din oraşul Galaţi, dar mormântul său a dispărut în contextul demolării bisericii în 1962.
Pylyp Orlyk a fost „un cazac legendar”, membru senior al Cancelariei militare generale a hatmanului Ivan Mazepa, decedat, în 1742, la Iaşi, conform surselor.