Noi reguli pentru românii care stau la bloc. Asociațiile de proprietari nu sunt ocolite de obligația de a respecta Regulamentul european privind protecția datelor (GDPR) și nici de controalele Autorității de Protecția Datelor (ANSPDCP).
Asta înseamnă că și acestea trebuie să aplice principiul prelucrării a cât mai puține date, folosuind cât mai puţine documete. Într-un ghid publicat pentru asociațiile de proprietari, Autoritatea a subliniat că asociațiile nu ar trebui să ceară copii după diverse documente ale celor care stau în bloc.
„În ceea ce privește înscrierea persoanelor în cartea de imobil, art. 94 din Norme prevede că aceasta se face în baza actului de identitate, iar pentru copiii sub 14 ani, în baza certificatului de naştere.
Pentru înscrierea persoanelor în cartea de imobil nu pot fi solicitate fotocopii ale actelor de identitate, certificatelor de stare civilă sau titlurilor de proprietate, normele stabilind că acestea pot fi doar verificate vizual pentru conformitate”, subliniază ANSPDCP în ghid (notă: e vorba de Normele metodologice de aplicare unitară a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români), scrie avocatnet.ro.
Încă din 2019, ANSPDCP a atenţionat asociațiile de proprietari în legătură cu acest aspect.
GDPR-ul impune tuturor celor ce prelucrează date să respecte câteva principii de bază, printre care:
Cele două principii trebuie avute în vedere și de asociațiile de proprietari. Astfel că a le solicita celor care locuiesc în bloc anumite copii după documente și diverse informații (profesia, de exemplu, care în mod definitiv poate fi considerată chiar irelevantă într-un atare context) poate fi considerat excesiv pe legislația de protecția datelor.
Te-ar putea interesa și: Amenzi de până la 10.000 lei pentru românii care nu respectă aceste reguli! Ce se întâmplă cu animalele de companie în vacanță
În altă ordine de idei, a cere copii după un act de identitate înseamnă a prelucra datele din acel document, ceea ce, conform Legii nr. 190/2018, atrage în multe cazuri obligația de a numi un responsabil cu protecția datelor – or, asociația de proprietari s-ar putea să nu-și dorească acest lucru.
Autoritatea română care aplică Regulamentul de protecție a datelor personale, celebrul GDPR, anunță, luni, că a ieșit pe locul al treilea în topul Uniunii Europene la numărul de amenzi date. Din fericire, însă, pentru firmele din România amenzile de la noi au fost blânde comparativ cu restul Uniunii Europene.
Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) spune, citând un „sondaj dat publicității recent”, că „a aplicat, începând din 25 mai 2018, un număr de 68 de sancțiuni cu amendă în cuantum de 721.000 euro, ceea ce situează România după Spania și Italia”.
În același clasament, Ungaria se clasează pe locul patru cu un număr de 45 de sancțiuni cu amendă aplicate, iar Norvegia pe locul cinci cu 40 de sancțiuni.
Conform „datelor din sondaj”, citate de ANSPDCP, în perioada 2018 – 2021, în Uniunea Europeană, autoritățile naționale de protecție a datelor personale au aplicat amenzi în valoare totală de:
Sondajul la care face referire autoritatea română pentru GDPR este o sinteză citată recent și de compania Atlas VPN. Conform datelor, amenzile din România, deși multe, au fost totuși blânde, spre norocul firmelor de la noi.
În perioada 2018-2021, cele 351 de amenzi date de autoritatea de protecție a datelor din Spania au totalizat 36,7 milioane de euro, iar cele 101 amenzi date de autoritatea italiană s-au ridicat la 89,6 milioane de euro.
În Spania, companiile de telecomunicații, precum Vodafone Spania, au primit cele mai mari amenzi, pe baza GDPR, conform studiului citat.
Chiar și Ungaria, care a fost pe locul al patrulea, imediat sub noi, cu cele 45 de sancțiuni ale sale a totalizat 828.183 de euro în amenzi, adică peste România ca valoare.
Norvegia a fost abia pe locul al cincilea, cu 40 de amenzi date în perioada 2018-2021, dar valoarea lor cumulată a fost de aproape 9 milioane de euro.
Germania, cu „numai” 39 de amenzi date de autoritatea sa de protecție a datelor personale, totalizează 50,1 milioane de euro – cea mai mare valoare cumulată a sancțiunilor, din UE, în 2018-2021.
Revenind la România, cea mai mare amendă dată în baza GDPR a fost în anul 2019: Raiffeisen Bank a fost sancționată cu 150.000 de euro, conform datelor strânse de Atlas VPN, care citează, la rândul său această bază de date.